Nu cu un creion, ci cu o sabie, și nu pe o hartă, ci pe sufletul românesc a fost tăiată, în iunie 1940, nedreapta graniță care încă mai sângerează dureroase amintiri, asemenea unei răni veșnic neînchise.

Bogdan Cărăușu, președintele Asociației ”Scut botoșănean”, a fost joi, 1 aprilie, la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, în ziua în care s-au împlinit 80 de ani de la masacrarea, de către sovietici, a 3.000 de români care voiau să treacă granița către țara mamă.

Redăm integral mesajul transmis de Bogdan Cărăușu:

”Pentru aproape 3.000 de români care locuiau în satele Bănila Moldovenească, Budineț, Carapciu, Cireșul, Ciudei, Crasna, Crăsnișoara Nouă, Crăsnișoara Veche, Cupca, Davideni, Igești, Iordănești, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Suceveni și Trestiana, încercarea de a se întoarce pașnic în patria mamă a însemnat și ultima călătorie pe acest pământ.

Pe 1 aprilie 1941, oameni de toate vârstele, bătrâni, mame cu sugari la piept, copii și tineri, formând un convoi aureolat de icoane, cruci și prapuri au fost secerați mișelește de mitralierele NKVD-ului sovietic, în apropierea satului Fântâna Albă. Răniții și muribunzii au fost lichidați sumar, cu toții fiind îngropați în gropi comune. Pământul din poiană s-a mișcat două zile, împins de zvâcnirile finale și de bătăile de inimă ale celor îngropați de vii.

Masacrul de la poiana Camencei din pădurea Varnița avea să devină cunoscut sub denumirea de Katyn-ul românesc. Însă, spre deosebire de cele întâmplate la Katyn – unde majoritatea celor uciși erau ofițeri – în cazul carnagiului de la Fântâna Albă cei 3.000 de români uciși erau cu toții civili.

Deși ne este greu să înțelegem de ce Federația Rusă (urmașa de facto a URSS) nu a catadicsit nici până acum să-și ceară în vreun fel iertare, mai greu ne este să acceptăm că niciun manual de istorie românesc nu amintește nimic despre această veritabilă Golgotă românească.

Ieri, la împlinirea a 80 de ani de la tragedia de la Fântâna Albă, câțiva membri ai asociației noastre au participat la manifestarea comemorativă organizată la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna.

După săvârșirea slujbei Parastasului pentru românii căzuți în Varnița Camencei, cei prezenți la manifestare au putut asculta alocuțiunile arhid. prof. univ. dr. Vasile Demciuc, doamnei acad. Alexandrina Cernov, Cernăuți (membru corespondent al Academiei Române), senatorului Viorel Badea (președintele Comisiei pentru Cultură și Mass-Media din Senatul României) și Dorin Popescu (fost vice-consul al României la Cernăuți)alocuțiunea doamnei Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române.

Sub dulcele raze ale soarelui primăvăratec, aceste alocuțiuni au fost intercalate de recitalurile formației folclorice „Perla” a Şcolii Populare de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți, al grupului „Mlădițe bucovinene” al Şcolii gimnaziale nr. 8, Suceava și Grupului vocal instrumental „Ai lui Ştefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din orașul Vicovu de Sus.

Emoția momentelor artistice ne-a cuprins pe toți cei prezenți într-o comuniune de simțăminte și trăire, evocarea jertfei înaintașilor noștri zguduind inimile și împăienjenind ochii tuturor.

Tulburătoarele recitaluri ale copiilor îmbrăcați în frumoasele costume naționale bucovinene ne-au amintit că acea blestemată poiană a Camencei a devenit, prin râurile de sânge nevinovat care au sfințit pământul, altarul în care sufletul românesc încă mai poate fi auzit slujind cea de pe urmă Liturghie.

Creștinește este să iertăm, și iertarea este balsam pentru sufletul celui ce iartă. Dar nu avem dreptul la uitare, pentru că uitând ce s-a întâmplat la Fântâna Albă ar fi ca și cum ne-am ucide din nou frații și surorile, de data aceasta cu gloanțele nepăsării și cu sabia ignoranței noastre.

Dar să nu fie! În veci veșnica pomenire a eroilor și martirilor neamului românesc!”

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: