Teleorman, Vaslui, Gorj, Mehedinţi şi Botoşani sunt judeţele unde numărul companiilor străine nu trece de 200, iar capitalul total investit abia dacă ajunge la 100 de milioane de euro, cam cât investiţia într-o firmă de componente auto mai măricică.
Firmele străine evită să vină în aceste judeţe, deşi aici sunt sute de mii de oameni aflați în căutarea unui loc de muncă, majoritatea angajatorilor fiind companii de stat care-şi restrâng activitatea sau mici făbricuțe în lohn. Aceste zone au rămas la nivelul de dinainte de 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, momentul după care străinii au investit masiv în ţară.
Alte opt judeţe din Moldova sau din sudul țării sunt ocolite de capitalurile din afară, având în vedere că în niciunul dintre acestea nu există mai mult de 400 de firme cu acționari din afara țării, iar capitalul străin investit nu trece de 200 de milioane de euro. Asta, în condițiile în care străinii controlează 53.841 de firme din cele 661.215 de companii din România şi generează aproape 50% din cifra de afaceri produsă în ţară, respectiv 646,7 miliarde de lei din cele 1.324 de miliarde de lei înregistrate în 2017, arată datele de la Registrul Comerţului.
Investitorii din afara țării şi-au concentrat investiţiile în Bucureşti şi Ilfov – zonă care adună peste 43% din numărul total de companii străine şi aproape 60% din investiţia străină directă din România. O altă regiune preferată este în judeţele situate la frontiera cu Ungaria (Arad, Bihor şi Timiş), plus Cluj, unde şi-au instalat sediile 11.334 de companii străine, adică peste 21% din numărul total. Capitalul investit de acestea se ridică la apropae 8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 12% din totalul investiției străine.
Și în Constanța își au sediul 1.656 de companii străine, care au investit aproape 2 miliarde de lei în economia județului. Alte zone preferate de investitorii din afara țării sunt Brașovul, unde s-au instalat 1.809 de firme străine, care au pompat peste 2,1 miliarde de lei în economia locală, și Sibiul, unde sunt 1.568 de străini, care însă au investiții mai mici, de numai 893 de milioane de lei, mai puțin de jumătate din valoarea din Brașov sau Constanța.
Alba, Argeș, Dolj, Mureș și Prahova sunt județe unde capitalul din afara țării este bine reprezentat. Chiar dacă aici nu au venit la fel de multe companii ca în Banat sau Ilfov, cele care au ales aceste locații sunt firme mari, iar capitalul investit se ridică la peste 1,1 miliarde de lei.
19.198 de firme cu capital străin sunt în Bucureşti. Capitala a atras investiţii străine de 35,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din capitalul străin care a intrat în ţară.
Botoşaniul ocupă poziţia a patra în topul judeţelor care nu au investiţii străine. Aici sunt 190 de firme cu acţionari străini, care au făcut investiţii totale de 79 milioane de euro. Şi totuşi, principalele firme din judeţ au acţionari străini, însă acestea activează în confecţii şi investiţiile în cumpărarea fabricilor au fost foarte mici. Producătorul de fibre și fire din lână, Rolana Tex, a fost cumpărat de Filivivi Italia, pentru suma de 3,5 milioane de euro, iar producătorul de costume bărbăteşti Formens din Botoşani aparţine francezului Gerard Losson şi este printre cele mai mari firme de costume din Europa. Salariul mediu net în judeţ este printre cele mai mici din ţară, 1.948 de lei, ia şomajul este de numai 5,8%, sub nivelul naţional.
Este judeţul cu cei mai puţini investitori străini, numai 118, iar valoarea investiţiei străine directe este de 98 de milioane de euro. Judeţul este tras în sus de japonezii de la Koyo, care au preluat fabrica de rulmenți din Alexandria, înfiinţată în anul 1970 după tehnologia lor. Fabrica, cea mai mare din judeţ, dă de lucru la 1.500 de salariaţi. Câteva fabrici de confecţii în lohn mai ţin în picioare industria din această zonă. Italienii de la Imperial sunt al treilea angajator, după Tel Drum. În judeţ, salariul mediu net este de 1.995 de lei, iar rata şomajului, de 10,1%, mai mare decât media naţională.
Investiţia străină directă în tot judeţul se ridică la 7 milioane de euro, iar numărul firmelor cu acţionari străini este de 126. Oportunităţile pentru străini au fost mici, având în vedere că aici este sediul Complexului Energetic Oltenia şi tot judeţul se învârte în jurul extracţiei de lignit şi a producţiei de energie termică, restul industriilor fiind foarte slab reprezentate. Cum fabrici mari nu au fost de vânzare, investitorii nu s-au preocupat de acest judeţ. Nici măcar confecţiile în lohn nu au fost de interes având în vedere că salariul mediu net este de 2.209 de lei, mai mare decât în majoritatea zonelor. Însă şomajul este de 9,4%, cu mult mai ridicat decât la nivel naţional.
O situaţie similară este şi în judeţul Mehedinţi, unde numărul investitorilor străini se ridică la 177, iar investiţia directă nu sare de 16 milioane de euro. Economia judeţului a fost profilată pe construcţia de nave fluviale, aici există Şantierul Naval Orşova şi Severnav, fostul șantier naval Drobeta-Turnu Severin, ambele cu acţionariat românesc. Străinii nu s-au interesat de acesată zonă, vecină cu Gorjul. Aici, salariul mediu net este de 2.151 de lei , iar şomajul, de 12,1%, locul doi pe ţară.
Nici Vasluiul nu a reuşit să atragă decât 121 de străini, care au investit 35 de milioane de euro în aceste companii, cu toate că este judeţul cu cea mai mare rată a şomajului, 12,1%. Şi are printre cele mai mici salarii medii, 1.979 de lei. Datele ANOFM arată că, în acest judeţ, 20.150 de oameni sunt în şomaj şi îşi caută de lucru, informează Jurnalul. Cea mai mare companie din judeţ, Plantagro-Com, are patroni români. Constantin Nechifor şi Daniel Şerban, patronii Plantagro-Com, deţin 5.000 de hectare de teren agricol în sudul şi estul ţării. Totuşi, aici una din marile firme ale judeţului, Rulmentul din Bârlad, aparţine grupului turcesc URB, care a investit în anul 2000, când a preluat fabrica, 31,4 milioane de dolari, care includeau şi investiţiile totale pe care turcii s-au angajat să le realizeze în societate
