România are încă multe regiuni neexploatate turistic, iar nevalorificarea potențialului, lipsa forței de muncă și a investițiilor sunt principalele probleme care fac ca industria turistică să aibă un ritm de creștere destul de lent, de circa 10% anual, a declarat, Traian Bădulescu, consultant turistic.
"Turistii straini care vin in Romania aleg in primul rand circuitele culturale care, in marea lor majoritate, includ Bucuresti, Valea Prahovei, Brasov, Sibiu, cetatile sasesti, Maramuresul, Bucovina, Delta Dunarii. Acestea ocolesc, de cele mai multe ori, vestul si sud-vestul Romaniei sau Dunarea in sine. Apoi, strainii prefera city break-urile, turismul rural si balnear. Romanii opteaza pentru litoral si Valea Prahovei, destinate turismului de masa, precum si pentru turismul rural si statiunile balneare. Numarul de turisti straini care viziteaza Romania creste de la an la an, insa din putin", apreciaza Traian Badulescu, citat de Bzi
Conform sursei citate, cresterea anuala este, in medie, de 10%.
"Pe langa problemele de infrastructura rutiera, care conteaza, dar nu sunt cele mai importante, o mare problema o constituie forta de munca. Industria turistica duce lipsa de personal calificat, deoarece multi romani au plecat la munca peste hotare sau au optat pentru alte domenii. Nu avem nici investitii importante in hoteluri in multe zone cu potential turistic", a spus el.
Cea mai mare parte a capacitatii de cazare este concentrata in Bucuresti si orasele mari (Cluj, Brasov, Constanta, Timisoara, Sibiu, Iasi), pe litoral si pe Valea Prahovei. De asemenea, investitiile in structuri de cazare se indreapta inspre statiuni balneare cum sunt Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti-Caciulata, dar si in turism rural, dezvoltat in special in zonele montane si de deal, precum Maramures, Bran-Moieciu, Bucovina, Oltenia de sub Munte, Neamt etc.
"Opinia mea este ca o alta problema consta si in nevalorificarea tuturor zonelor cu potential turistic. Una dintre ele, si principala, o reprezinta arealul Dunarii, cu exceptia Deltei, care este inclusa in circuite si programe. Avem Delta Dunarii, un obiectiv turistic natural unic, cu care Romania iese in evidenta in spatiul Uniunii Europene. Cred ca Delta poate suporta o capacitate de cazare mai mare, la ora actuala avand cateva hoteluri de calitate si multe pensiuni, precum si hoteluri plutitoare, totalizand circa 6.000 de locuri", apreciaza Traian Badulescu.
Romania este membru fondator al Asociatiei de promovare a tarilor dunarene, "Die Donau". Dintr-un total de 2860 de kilometri ai Dunarii, 1.050 trec prin Romania.
"Si nu facem nimic cu acesti... kilometri. Pentru ca asa ii si tratam: asemeni unor kilometri. Putini stiu ca Dunarea este cel mai popular fluviu european, dar si mondial, dedicat croazierelor. Ocupa 36% din segmentul de piata international al croazierelor fluviale, fiind urmata de Nil, cu 31%. Un prieten imi spunea, la un moment dat, ca, daca avem mari probleme cu autostrazile si cu infrastructura rutiera, avem o autostrada care nu va avea niciodata gropi si nu va trebui amenajata - Dunarea", spune Traian Badulescu.
In 1991, pe Dunare operau 14 vase de croaziera, iar in 1992, deja 60. Cifra ajunsese la 109 in 2009 si la 115 in 2010, an in care au fost transportati aici 230.000 de pasageri. In 2012, peste 120.000 de turisti straini au ajuns si pe sectorul romanesc al Dunarii. Majoritatea (80%) sunt germani, iar in jur de 10-15%, din SUA.
"Cu exceptia Deltei, nu valorificam deloc restul Dunarii. Cu mici exceptii, precum Cazanele (unul dintre cele mai spectaculoase peisaje riverane din Europa si din lume) si Orsova, Portul Cultural Cetate al poetului Mircea Dinescu si oarecum orasele Cernavoda, Braila, Galati si Tulcea, care incep sa se dezvolte din punct de vedere turistic. Am putea avea porturi turistice, plaje amenajate, ministatiuni sau minicroaziere organizate pentru romani si rezidenti. Am putea dezvolta turismul rural si turismul vitivinicol la Dunare. De-a lungul Dunarii se afla multe crame, precum Ostrov, Rasova, Daria", spune Traian Badulescu.
Acesta a remarcat ca si Bucurestiul este oras din arealul dunarean, putand fi considerat capitala la Dunare. Asta, deoarece orice localitate aflata la cel mult 70 de kilometri de fluviu beneficiaza de acest statut.
"In lunca Dunarii avem 18 orase - Moldova Noua, Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Zimnicea, Giurgiu, Turnu Magurele, Oltenita, Calarasi, Fetesti, Cernavoda, Harsova, Braila, Galati, Isaccea, Tulcea si Sulina - care ar putea atrage turisti prin proiecte, prin investitii. Marea majoritate a ideilor a tot fost expusa de ani si ani de zile, ca proiecte. Dar noi, romanii, avem o placere de a ne impotmoli in proiecte grandioase. Acum mai bine de 10 ani auzeam promisiuni ca Giurgiu (eternul oras necunoscut noua, bucurestenilor, desi este la 60 de km sud) va avea un sat de vacanta, iar Calarasi un Danubius Park", a aratat Badulescu.
Potrivit acestuia, pe langa zonele din arealul Dunarii, exista inca multe altele pentru care ar trebui sa existe interes din partea autoritatilor locale si centrale, de valorificare a potentialului turistic.
"Un alt reper turistic ar putea fi Baraganul. Este drept, cu exceptia unor statiuni precum Amara, care a inceput sa se dezvolte iarasi in ultimii ani, aceasta vasta regiune nu are infrastructura de cazare. Asa cum maghiarii promoveaza Pusta, noi am putea promova Baraganul. Aici s-ar putea dezvolta mult turismul rural. Baraganul este o zona agricola, cu traditii si obiceiuri interesante", spune Traian Badulescu.
In opinia sa, Botosani este inca un judet 'uitat' al Moldovei, iar statiunea Baile Herculane merita sa intre in circuitul turistic international. (Sursa foto: Elcipo Deviant Art)
