România a fost zguduită în noaptea de marţi spre miercuri de un cutremur de 5,3 grade, al doilea seism major înregistrat în ţara noastră în acest an, după cel din septembrie care a avut aceeaşi magnitudine. Planurile autorităţilor privitoare la un cutremur de mare intensitate include Botoşaniul printre judeţele din a doua linie, cel mai grav afectate.
Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) sunt cele două instituţii care se ocupă de alertare, respectiv evaluarea situaţiei din teren şi acţiunea propriu-zisă a echipelor de intervenţie în cazul în care un seism puternic va lovi România.
Realitatea sumbră a fost dezvăluită chiar de IGSU, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel şi care se găseşte în situaţia de a nu avea cele mai importante elemente: dotările necesare pentru intervenţia în caz de cutremur, relevă o analiză efectuată de ziarul Gândul.
"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", sunt vulnerabilităţile puse negru pe alb, în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aprobată de guvern prin Hotărâre şi intrată în vigoare la 20 decembrie.
IGSU are pentru fiecare judeţ în parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din ţară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce priveşte judeţele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate Municipiul Bucureşti şi judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unităţile administrativ-teritoriale din primul caz şi, în plus, judeţele Argeş, Botoşani, Constanţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.
Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operaţional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia şi Mexic şi primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial. REWS trimite alerta cu magnitudinea seismului către staţiile din teritoriu şi către centrele care gestionează situaţiile de urgenţă din zonele în care cutremurul va fi resimţit, la trei secunde după producerea acestuia în Vrancea:
Alertele INFP ajung atât la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cât şi la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din fiecare judeţ. De asemenea, INFP transmite date şi în judeţele din Bulgaria vecine cu Dunărea.
„Pentru fiecare dintre ele sunt dimensionate dispozitive de intervenţie care presupun intervenţie graduală. În primul rând, imediat după producerea evenimentului, din partea sub-unităţilor aferente fiecărei zone şi ulterior cu suplimentare din partea unităţilor limitrofe, învecinate sau unităţi aflate la distanţă mai mare”, explică pentru Gândul lt. col. Cristian Radu, şef al Centrului Operaţional Naţional al IGSU.
Astfel, către judeţele grav afectate vor pleca, fără alte ordine, forţe de intervenţie din judeţele care nu vor fi afectate sau vor fi foarte puţin. Cristian Radu spune că aceasta este una dintre concepţiile pe care Centrul Operaţional al IGSU intenţionează să o pună la punct în următoarea perioadă.
Nov 26, 2024
