Judeţele Moldovei sunt în topul ruşinos al gestionării programelor sociale din învăţământ .În ultimii ani, sprijinul pe programe precum „Bani de liceu” sau „Euro 200” au ajuns la beneficiari care au înşelat legea în complicitate cu autorităţile publice.
Implementarea programelor sociale din educaţie, în ultimii ani, a arătat semne de şchiopătare nu doar la nivelul judeţului Iaşi, ci în toată regiunea Moldovei. Personal nepregătit, autorităţi nepăsătoare şi plăţi ilegale sunt doar o parte din problemele de implementare ale acestor beneficii. Asta arată un raport recent al Curţii de Conturi, care a verificat modul în care s-au gestionat fondurile alocate programelor sociale pentru educaţie, concepute şi finanţate pentru susţinerea activităţii şcolare a elevilor din medii defavorizate. Controlul a vizat programul naţional „Bani de liceu”, programul rechizitelor şcolare, programul educaţional „A doua şansă”, programele naţionale „Laptele şi cornul” şi „Fructe proaspete în şcoli”, facilităţile în transportul elevilor, programul „Euro 200” şi programul „Şcoală după şcoală”.
Toate bune în esenţă, însă fiecare dintre aceste programe care vin în sprijinul elevilor defavorizaţi şi nu numai prezintă disfuncţionalităţi nu doar de implementare, ci şi de natură legală. Una din cele mai mari ponderi în totalul beneficiarilor programului „Euro 200” se regăseşte în zona de Nord-Est, topul fiind compus din judeţele Iaşi, Suceava şi Vaslui. Analiza Curţii de Conturi asupra derulării acestui program în ultimii ani arată că la nivelul inspectoratelor şcolare s-au făcut decontări ale unor produse conexe la plata calculatoarelor achiziţionate de către elevi unor furnizori, peste normele legale, iar constatările anchetelor sociale efectuate de către autorităţile locale pentru verificarea declaraţiilor de venit şi a celor referitoare la bunurile familiei nu au fost efectuate corespunzător.
„Personalul desemnat cu atribuţii în derularea programului nu este suficient de bine pregătit/instruit. Nu s-a urmărit de către entităţile implicate creşterea performanţei programului, prin asigurarea şi repartizarea resurselor financiare pe baza şi cu respectarea tuturor criteriilor stabilite”, arată Curtea de Conturi.
În judeţul Iaşi, în programul „Euro 200” cifra beneficiarilor a scăzut de la un an la altul, în paralel cu reducerea populaţiei şcolare. Dacă în anul şcolar 2013-2014 judeţul Iaşi avea 1.923 beneficiari, în perioada 2016-2017, educaţia ieşeană a rămas cu doar 1.038 elevi beneficiari.
Printre cei mai mulţi ieşeni beneficiari de programele sociale sunt elevii din programul „Bani de liceu”. Şi în această situaţie, ponderea lor a scăzut vizibil, de la un an la altul. Dacă în 2012-2013 erau 8.555 elevi, în 2016-2017 sunt doar 3.580 elevi prinşi în această formă de recompensă financiară. Analiza Curţii de Conturi arată că eficienţa acestui program ar creşte dacă s-ar actualiza pragul maxim al veniturilor realizate pe membru de familie, respectiv de 150 lei, precum şi cuantumul sprijinului financiar, de 180 de lei. Mai multe probleme au fost găsite la ultimul control efectuat la nivelul ISJ şi al unităţilor de învăţământ
„Nu au fost urmărite şi monitorizate absenţele nemotivate, înregistrate de beneficiarii sprijinului financiar, condiţie de bază impusă de prevederile legale pentru menţinerea în plată a acestui drept. Din punct de vedere al eficienţei acestui program s-a constatat că nu s-a efectuat o analiză la nivelul unităţilor şcolare, ISJ, cu privire la reducerea abandonului şcolar ca urmare a acordării acestui sprijin financiar, respectiv legătura de cauzalitate între sumele acordate sub formă de sprijin financiar”, arată analiza Curţii de Conturi.
Pe deasupra, s-a constatat faptul că au fost nerespectate atribuţiile comisiilor constituite la nivelul unităţilor de învăţământ cu privire la analiza dosarelor de anchetă socială. De altfel, judeţele Bacău, Suceava şi Botoşani sunt pe lista neagră într-un top naţional privind plăţi nelegale într-o sumă totală estimată la 1,9 milioane lei, dar şi abateri de 207.537 lei, generate de lipsa monitorizării absenţelor în mai multe judeţe din ţară, cât şi cazuri în care elevii primeau concomitent bursă socială şi sprijinul „Bani de liceu”, astfel de abateri fiind găsite în Suceava.
Una din cele mai sensibile laturi ale controlului Curţii de Conturi s-a aplecat asupra decontărilor transportului elevilor de la şi către unităţile de învăţământ. Semne de întrebare au apărut atunci când s-au pus în oglindă tarifele practicate pe distanţe similare de către operatorii de transport auto, cu diferenţe care în unele cazuri au ajuns până la 400%.
„Pe rutele de transport pe care nu a existat concurenţă tarifele practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori maxime. Tarifele maxime practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori de până la 4,5 ori mai mari decât tarifele practicate pe distanţe similare de CFR Călători SA pentru abonamente lunare de transport feroviar de călători”, arată raportul de control.
Exemplificând, distanţa medie pe care trebuie să o parcurgă zilnic un elev care face naveta este de 18 kilometri. Preţul mediu al unui abonament lunar pentru această distanţă este de 150 de lei, însă, din această sumă, elevului i se decontează doar 56 de lei. În concluzie, doar 2,3% din elevii navetişti se încadrează în barem beneficiind de decont integral, restul suportă diferenţa.
O altă situaţie aproape incredibilă a fost descoperită la Suceava, în programul de rechitite şcolare. Aici, nu doar că s-a ajuns la situaţii în care stocurile de rechizite şcolare rămase neutilizate la finele anului calendaristic reprezenta mai mult de 50% din numărul de pachete distribuite efectiv elevilor, dar alte câteva mii de pachete au fost distribuite fără bază legală şi nu se regăsesc nicăieri în stocuri.
„Potrivit raportului de control întocmit de Camera de Conturi Suceava, au fost distribuite unităţilor şcolare fără bază legală un număr de 2.171 pachete de rechizite şcolare în valoare de 525.204,55 lei, care nu au fost repartizate elevilor şi nu se regăsesc în stocurile unităţilor şcolare şi nici a Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava”, explică inspectorii Curţii de Conturi.
La Bacău, de exemplu, au fost acordate pachete cu rechizite şcolare fără ca aceste cereri întocmite să fie însoţite de acte doveditoare a eligibilităţii beneficiarilor. La Botoşani şi Suceava, stocurile de rechizite şcolare rămase neutilizate nu au fost inventariate, înregistrate în contabilitate şi evidenţiate în situaţiile financiare anuale. (Sursa: Ziarul Evenimentul)
