Southern Harvest Partner România este un fond de investiții american care a cumpărat la Botoșani companii agricole și loturi întregi de suprafețe de teren agricol și a ajuns astfel la o suprafață de circa 10.000 de hectare.
Printre altele, anul acesta a cultivat peste 120 de hectare de sfeclă de zahăr, în zona comunei Drăgușeni.
Sfecla de zahăr este în prezent cultura care asigură un profit minim de câteva mii de euro pe hectar, iar cantitatea medie rezultată pe această suprafață este de 40 de tone.
Statul, prin agențiile de plăți și intervenții în agricultură, acordă mai multe forme de sprijin în agricultura vegetală, unul dintre acestea fiind sprijinul cuplat la care subvenția pentru sfecla de zahăr ajunge la 824,99 euro/ha, în 2019.
Agricultorii au și o serie de obligații în cazul în care depun cereri pe schema de finanțare, inclusiv să anunțe dacă nu au recoltat cantitatea estimată inițial.
La acest punct s-a ajuns la Botoșani în cazul unei societăți agricole controlată de fondul american de investiții.
Reprezentanții uneia dintre companiile controlate de Southern Harvest, care ar urma să beneficieze de sprijin cuplat pentru sfecla de zahăr, au transmis o notificare la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Botoșani prin care aduceau la cunoștință că peste 70 de hectare au fost afectate în data de 15 august de grindină.
„Este depus un proces verbal de calamitate asupra căruia eu am avut anumite suspiciuni și atunci ca să fiu sigură că nu greșim, am întrebat și Direcția Agricolă și Prefectura dacă la acea dată a fost consemnată o calamitate. Pentru că normal se anunță la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și am vrut să fiu sigură că, într-adevăr, în ziua aceea s-a întâmplat fenomenul. Pentru că nu am alte date și ca să nu greșim. Eu abia cercetez”,
Elena Lăzăruc, director executiv interimar APIA Botoșani
Procedural, la 24 de ore de la producerea calamității naturale, agricultorul anunță comisia locală de constatare a pagubelor care la rându-i are la dispoziție 72 de ore pentru a transmite un raport operativ către Prefectură, Direcția Agricolă și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, unități care fac parte din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU).
Instituțiile menționate au fost întrebate prin adrese dacă au fost sesizate cu privire la fenomenele naturale produse în 15 august 2019, respectiv grindină, care ar fi distrus parțial cultura de sfeclă de zahăr.
”Se presupune că este o suspiciune și atunci cercetează ceilalți care au competențe mai mari decât noi. Eu vreau să văd dacă fac plățile, dacă în dosarul de solicitare a subvenției nu sunt anumite nereguli. Este o măsură de precauție, eu nu am fost convinsă că la data de 15 august a fost așa un fenomen. Eu am avut suspiciuni că la data respectivă a avut loc acest fenomen și ținând cont că este și sfeclă. Grindina nu știu cum distrugea sfecla la data aceea pentru că imediat la două săptămâni a fost recoltată, fiind în sistem ecologic”,
Elena Lăzăruc, director executiv interimar APIA Botoșani.
În cazul în care nici răspunsurile de la Prefectură sau Direcția Agricolă nu sunt lămuritoare, pentru a putea face plățile, directorul APIA poate sesiza direcția de cercetări din aparatul central sau Direcția de Luptă Antifraudă (DLAF).
Șeful Direcției Agricole Județene (DAJ) Botoșani susține că a răspuns deja întrebării formulată de APIA și anume că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în activitatea de evaluare în teren a pagubelor.
„Le-am dat răspuns că nu am avut documente depuse la Registratură conform procedurii în vigoare. Procedura spune că în termen de 48 de ore de la producerea fenomenului trebuiau să depună un raport operativ. Nu am avut raportul de la comisia locală Drăgușeni. Am văzut un proces verbal, comisia de la Drăgușeni probabil își va asuma acel document”,
Cristian Delibaș, director executiv DAJ
Comisia locală ar fi trebuit să sesizeze cele trei instituții, iar prefectul în calitatea sa de președinte CJSU ar fi emis un ordin pentru constituirea unei comisii județene care să evalueze din nou, situația din teren.
La o lună distanță însă, este greu de spus dacă la Drăgușeni a fost grindină în 15 august sau nu.
„E posibil să fi fost. Nimeni nu poate demonstra că acolo nu a fost grindină. Pentru că mie o comisie îmi spune că a fost grindină. Deci oamenii ăia trebuie să răspundă acolo. A fost sau nu a fost? Mai mult de atât, de ce nu au anunțat autoritățile județene?”,
Cristian Delibaș, director executiv DAJ
Deși în cazul de față vorbim de rădăcinoase, grindina afectează aparatul foliar considerat a fi „bucătăria” oricărei plante.
Prefectul Dan Șlincu susține la rândul său că a aflat abia săptămâna trecută despre situația de la Drăgușeni:
„Până în acest moment noi nu am trimis nicio comisie constituită prin ordin de prefect să evalueze pagubele de pe terenul de la Agraria”.
În cazurile uzuale…
„Se emite ordin de prefect pentru constituirea comisiei județene, merg colegii mei și verifică dacă sunt acele pagube în teren. Este un anumit termen care trebuie respectat, de către comisia locală și cea județeană”,
Dan Șlincu, prefectul județului Botoșani
James McCarthy (foto jos) este partener la Southern Harvest România și joi, 19 septembrie 2019, se afla la sediul firmei din Bulevardul Mihai Eminescu, într-o ședință. Într-o scurtă discuție a arătat că, în general, reprezentanții companiei au evitat expunerea în mass-media locală pentru ca informația transmisă să nu fie preluată în mod eronat.
A arătat că asigură loc de muncă la peste 140 de salariați din Botoșani, numărul acestora fiind dublat pe perioada verii. Și, în cazul de față, că are încredere în actuala conducere de la APIA Botoșani, una competentă, că va lua decizia corectă în ceea ce privește plata pentru suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr de la Drăgușeni.
Miza constatării sau nu a faptului că sfecla a fost calamitată o reprezintă tocmai obținerea subvenției de la APIA pentru câteva zeci de hectare. Și la cât se plătește pentru un hectar nu ar fi tocmai o sumă de nebăgat în seamă.
.JPG)
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
