Pe 9 ianuarie 1998 se stingea din viață Lia Manoliu, prima sportivă din lume care a participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice. Puțină lume știe că marea campioană a copilărit și la Botoșani, unde s-au născut cei doi frați gemeni, Iacint și Arina.
Lia Manoliu a fost campioană olimpică la aruncarea discului. A câștigat aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964). A fost preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998.
Complexul sportiv naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele.
S-a născut pe 25 aprilie 1932, la Chişinău. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de energetică, secţia electro-energetică, promoţia 1956. A practicat tenisul, apoi volei, baschet.
Începe să practice atletismul în 1947. În 1949 stabileşte primele recorduri naţionale de junioare. Până la retragerea sa din activitatea competiţională, în 1972, a corectat de zeci de ori recordul naţional, urcându-l de la 41,44 m (1950) până la performanţa de 62,06 m, la 13 mai 1972.
A fost campioană naţională de 12 ori şi campioană balcanică de şapte ori. Suprema consacrare i-au adus-o Jocurile Olimpice (JO), participând la şase ediţii consecutive (între anii 1952 şi 1972).
S-a retras din activitatea competiţională în 1972, la vârsta de 40 de ani.
După retragerea din arena mondială ca sportivă de performanţă, uriaşul său prestigiu şi calităţile intelectuale şi morale au impus alegerea sa, în 1973, ca vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (COR) devenit ulterior Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR). În 1990, a fost aleasă preşedinte al acestui for, funcţie deţinută până la 9 ianuarie 1998.
A murit la 9 ianuarie 1998. Stadionul Naţional „Lia Manoliu" din Bucureşti a fost numit astfel în cinstea ei.
Iacint și Arina Manoliu s-au născut la Botoșani, pe 5 aprilie 1934. Lia împlinise un an când părinții (Ioan și Alexandra Manoliu) au venit din Basarabia și s-au stabilit la Botoșani.
Iacint Manoliu a fost unul dintre cei mai mari constructori ai României și ai lumii academice internaționale. Față de Lia, Iacint a manifestat până la sfârșitul vieții o sinceră afecțiune.
"Lia s-a născut la Chişinău. Pe atunci, părinţii, Alexandra şi Ioan Manoliu, erau profesori la Edineț, în nordul Basarabiei", spunea Iacint Manoliu.
Familia Manoliu a venit în România încă din 1933. Alexandra şi Ioan Manoliu s-au stabilit în Botoșani, unde cei doi profesori obţinuseră catedre la Liceul ”Laurian”. Aici, în 1934, s-au născut ceilalţi doi copii, fraţii gemeni Iacint şi Arina. Trei ani mai târziu, familia s-a mutat la Bucureşti, având catedre la Liceul "Domniţa Ileana", mama, şi "Gheorghe Șincai", tata.
Tatăl Lilei Manoliu era originar din comuna Secueni, județul Neamț. Mama era din Basarabia, din comuna Izvoare, judeţul Soroca.
Iacint Manoliu a absolvit Facultatea de Constructii Civile si Industriale din cadrul Institutului de Construcții București, devenind inginer în anul 1957. Sora sa, Arina Minei, este medic. Împreună, în anul 2011, au pus bazele Fundației ”Lia Manoliu”.
Prof. lacint Manoliu a înființat și Centrul de Inginerie Geotehnică, cunoscut drept centru de cercetare, de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior.
"Prof. lacint Manoliu și-a prețuit timpul, pentru a se realiza în profesie. Inteligent, cult, obiectiv, educat, onest, modest – virtuți care-l definesc și ca om. Prof. lacint Manoliu, personalitate de seamă în învățământul universitar, a scris o pagină frumoasă în istoria științei și tehnicii românești în construcții", arată Hristache Popescu în volumul "Personalități românești în construcții".
Iacint Manoliu s-a stins din viață în anul 2018, la vârsta de 84 de ani.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
