Rossini, Wieniawski, Smetana, Verdi. Un dirijor expresiv și o tânără căreia virtuozitatea interpretativă îi conferă statutul de profesionist al viorii.

Într-un final de noiembrie 2019, dirijorul Matei Pop stârnea ropote de aplauze pe scena de la Botoșani. Melomanii asistau atunci la un concert de excepție, orhestra Filarmonicii ”George Enescu” interpretând Suitele maramureșene nr. 1, 2, 3, iar cea cu nr. 4 în premieră absolută. Fapt care consacra, dacă mai era nevoie, și calitățile de compozitor ale dirijorului Matei Pop.

De bună seamă, publicul botoșănean nu a uitat succesul acelui concert, pentru că vineri, 5 februarie 2021, în sala Filarmonicii ”George Enescu”, melomanii au fost parcă mai numeroși, iar aplauzele pe măsură.

Matei Pop este, așadar, dirijor, compozitor, dar şi profesor la Academia Naţională de Muzică din Cluj-Napoca, instituţie de învăţământ superior pe care el însuşi a absolvit-o în 2005, ca şef de promoţie. Este deseori invitat la pupitrul orchestrelor filarmonice din ţară şi de peste hotare. Născut în 1980, într-o familie de muzicieni din Cluj, Matei Pop a studiat deopotrivă pian, trombon, flaut, percuţie, violoncel. A efectuat stagii de perfecţionare şi cursuri de măiestrie de dirijat cu Gianluigi Gelmetti (Accademia Chigiana – Siena, Italia, 2006-2007), Zoltan Pesko (International Bartók Seminar – Szombathely, Ungaria, 2012), Peter Eotvos si Pierre Boulez (Lucerne Festival Academy – Elvetia, 2012).

Nota de profesionalism, gesturile ferme, dar menținute în măsura eleganței artistice, forța interpretativă adaptată la un repertoriu deloc facil, dar mai ales conexiunea permanentă, susținută armonios pe întregul parcurs al concertului, cu instrumentiștii, au făcut ca seara simfonică botoșăneană să devină, din nou, una care va rămâne multă vreme în sufletele melomanilor din Botoșani.

Opera Italianca în Alger, de Gioachino Rossini, a deschis programul de vineri. O operă pe care Rossini o scrie la doar 21 de ani. Și nu oricum, ci în doar… 18 zile. Este ușor recognoscibilă, în special datorită debutului în note de coarde pizzicato, dar urmată de acorduri puternice, impresionante, regăsind însă și elementele formei de sonată. De altfel, opera lui Rossini este un continuu șir de construcții de virtuozitate, de vervă, de satiră, pe care compozitorul le-a ilustrat excelent în muzică.

Un moment așteptat l-a constituit și muzica lui Wieniawski, cu a sa Fantezie pe teme din opera ”Faust” de Gh. Gounod, op. 20, scrisă - după cum se știe - în două versiuni: pentru vioară și pian și pentru vioară și orchestră. Melomanii botoșăneni au avut parte, vineri seara, de cea de a doua versiune. Întâlnirea cu opera lui Henry Wieniawski este, și ea, memorabilă. Chiar dacă este un compozitor mai puțin popular, fiecare audiție marca Wieniawski stârnește admirație, curiozitate, oferind adevărate demonstrații de virtuozitate. Compozitor și violonist polonez (1835-1880), a fost considerat un instrumentist de mare abilitate, concertele sale fiind solicitante din punct de vedere tehnic. O tehnică pe care, de altfel, compozitorul a predat-o mai târziu studenților săi.

Violonista Bianca Maria Stan a adăugat Fanteziei… lui Wieniawski nota de eleganță, de feminitate, dublate de o forță interpretativă surprinzătoare, publicul meloman aplaudând fragmentele de reală virtuozitate, expresivitatea melodică. Studentă în anul al II-lea la Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” din Iași, Bianca Maria Stan este deținătoarea a numeroase premii la concursuri naționale și internaționale. În decembrie 2019 a obținut o bursă în Suedia, activând astfel în orchestra Conservatorului din Göteborg. În timpul verii pandemice (2020), tânăra violonistă a fost distinsă cu premiul II la Festivalul Internațional ”The Violin Doc”.

O surpriză pentru publicul meloman din Botoșani a venit odată cu introducerea în repertoriul de vineri a unei lucrări aparținând lui Bedrich Smetana: ”Mireasa vândută”, cea mai cunoscută operă din creația acestui compozitor ceh. O împletire, ne spune caietul-program al concertului din data de 5 februarie, între tradiția muzicală națională cu cea italiană a operei comice, în fapt ”încercarea compozitorului de a contura o tradiție a operei comice din Cehia, în contraponderea renașterii operei dramatice pe care, în spațiul german, o reprezenta Wagner”.

În țara sa natală, Smetana (1824-1884) este supranumit ”părintele muzical al Cehiei”, considerându-se că a contribuit semnificativ la conturarea identității culturale a țării. La 42 de ani, când a compus ”Mireasa vândută”, era în plină maturitate artistică.

Vineri, în sala de concerte a Filarmonicii ”George Enescu”, publicul a asistat la o interpretare de excepție a acestei lucrări, aplauzele fiind mai mult decât grăitoare. Prospețime, expresivitate, forță interpretativă, concentrare. Și un dirijor care a știut să stârnească fiorul muzicii și, împreună cu instrumentiștii, să ofere publicului o seară în care calitatea a fost la înălțime.

Smetana nu a făcut decât să pregătească finalul concertului: Verdi și Uvertura operei ”Vecerniile siciliene”. Operă în 5 acte, după un libret de Eugene Scribe și Charles Duveyrier, bazat pe datele istorice ale Revoluției Siciliene din anul 1282.

Iar Verdi place, indiferent de repertoriu. Pentru că, așa cum se spune, forța de compozitor a lui Verdi a fost atât de mare, încât putea să ia o situație melodramatică și s-o pună pe o muzică de neuitat. ”Această muzică ne face să uităm de cât de convenționale și de sărăcăcioase sunt cuvintele”. Dar asta place publicului, pentru că povestea, oricât de primitivă ar fi, este îmbrăcată în haina muzicii inegalabile a marilor compozitori. Iar Verdi a fost unul dintre cei mai mari.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: