Un moment pe cât de simplu, pe atât de înălțător s-a consumat duminică dimineață, chiar în fața celor care se pregăteau să sărbătorească, într-o zi specială, Poezia.
De-a lungul timpului, poezia s-a aflat în inima poetului și sub ochiul criticului literar. Însă ea s-a aflat și în atenția neurocercetătorilor, care au încercat să stabilească relația dintre poezie și creier.
Oamenii de știință au dovedit că versurile stimulează și inspiră mintea umană. Psihologul Guillaume Thierry, de pildă, de la Universitatea Bangor din Marea Britanie, a arătat cum creierul uman este astfel configurat încât să aprecieze rimele literare și un ritm de cadență a versurilor. În viziunea lui Guillaume Thierry, poezia „transmite sentimente, gânduri și idei prin constrângeri metrice, rimă și aliterație”.
Neuroștiința a arătat că simpla citire sau recitire a unor versuri preferate activează zonele din creier asociate introspecției. De asemenea, potrivit altor studii, ”aceleași procese mentale pe care le folosim atunci când ne străduim să înțelegem o poezie, ca de exemplu, gândirea flexibilă și abilitatea de a cugeta asupra unor înțelesuri multiple, ne ajută de asemenea să navigăm printre evenimente imprevizibile și să facem alegeri în viața de zi cu zi”.
Desigur, a cita sau recita din Eminescu a devenit, în ultimele decenii, sinonim cu festivismul ceremoniilor de odinioară, când în cadrul alb-negru comunist apăreau marii noștri actori care glorificau și preaslăveau. Însă timpul vindecă rănile și, în anul de grație 2021, ne întoarcem la poezia adevărată.
De Ziua Mondială a Poeziei, un proiect inedit a fost remarcat de mai mulți internauți, și anume acela prin care vizitatorii Memorialului Ipotești au fost invitați să citească din opera poetului Mihai Eminescu.
Potrivit Alei Sainenco, managerul instituției de cultură, albumul video a fost pregătit pe parcursul a trei săptămâni. Mai exact, începând cu 1 martie 2021, vizitatorii Memorialului Ipotești au fost invitați să recite sau să citească poeziile preferate din opera eminesciană.
(Ala Sainenco, manager Memorialul Ipotești)
”Ideea de a înregistra aceste lecturi a venit de la unul dintre custozii Memorialului Ipotești, Ioan Crețu, care, din convorbirile cu vizitatorii, remarcase dorința lor de a recita texte eminesciene la Memorial”,
Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești
Înregistrarea au făcut-o muzeografii sau custozii, după caz, în spațiile pe care le alegeau pentru lectură vizitatorii.
”Astfel, după trei săptămâni de filmări, Memorialul Ipotești s-a ales cu un album video, în care oameni cu ocupații diferite și din diferite localități, citind din Eminescu, ne spun că poetul și poezia le sunt aproape”,
Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești
Proiectului inițiat de Memorial li s-a alăturat profesoara de limba română Gabriela Crețu de la Școala Gimnazială din Ipotești, care și-a îndemnat, la rându-i, elevii să facă înregistrări audio. În felul acesta, a fost realizat un alt album, audio, cu vocile copiilor recitând din Eminescu.
De departe, momentul cel mai încărcat de emoție s-a consumat – fără nicio regie – chiar în dimineața zilei de 21 martie, de Ziua Mondială a Poeziei.
Organizatori, poeți, invitați, se aflau la vernisajul expoziției „Poeți botoșăneni dincolo de Styx” din Parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Ala Sainenco a surprins cum, în preajma vernisării, o bătrânică s-a apropiat de panoul pe care era prezentat Mihai Eminescu și a citit poezia ”Cu mâne zilele-ți adaogi…” (video jos).
Momentul a fost reluat, în după-amiaza aceleiași zile, de către poetul Vasile Iftime, în timpul derulării acțiunii ”Poeți în dialog”, invitați fiind Liviu Ioan Stoiciu și Adrian Alui Gheorghe, alături de alți poeți botoșăneni.
Povestea a curs în momentul în care moderatoarea evenimentului, Lucia Țurcanu, a adresat participanților o întrebare: ”Dacă ați vrea să convingeți pe cineva să citească poezie ce i-ați spune?”
Iar Vasile Iftime s-a întors la imaginea dimineții, când o bătrână s-a apropiat și a citit de pe panourile afișate în spațiul public.
”Dimineață, la ora 9.00, ne aflam în fața Parcului Eminescu unde a fost vernisată acea expoziție, încă nu începuse. O bătrânică, cerșetoare, înfofolită cu multe haine, cu batic, de nu i se vedea fața, aplecată aproape la 90 de grade, cu un băț în mână, s-a oprit în fața panoului unde era Eminescu. A citit foarte clar poezia și a încheiat cu cuvintele: Unde sunt părinții tăi? Ferice de ei că te-au făcut”,
poetul Vasile Iftime
Lecția bătrânei din parc este simplă: avem nevoie de poezie la orice vârstă. De poezie bună. Adevărată, așa cum a numit-o poetul Adrian Alui Gheorghe.
”Poezia adevărată nu este lipsită de cititori. Există foarte multă poezie care imită poezia și care îngreuiază drumul cititorului către poezia adevărată, prea adesea. Dar cititorul este cel care poate să distingă între poezia adevărată și poezia care imită”,
poetul Adrian Alui Gheorghe
Un alt cititor de Eminescu este și Generalul (în retragere) Boris Popescu, în vârstă de 73 de ani. Care a pășit în atmosfera poeziei purtând cu el propria poveste (video jos).
”M-am născut în Botoșani, orașul care a dat României atâția oameni de geniu, acolo unde, la ceas astral, a fost zămislit Mihai Eminescu, cel care a devenit simbolul suprem al identității și culturii noastre naționale. Fac parte dintr-o generație care a crescut în cultul celui mai mare bărbat al românilor. Familia și școala împărtășindu-ne sentimentele de prețuire pentru Eminescu. Încă din clasa I, sub ocrotirea Doamnei Ecaterina Popa, prima mea învățătoare de la Școala nr.5, ne-a cucerit cu Somnoroase păsărele și ne-a așezat în suflet întâiul sentiment de prețuire pentru poezia eminesciană. Apoi, în clasa a doua, învățătoarea Doamna Elena Lungu, soția preotului paroh de la Biserica Uspenia, ne-a dus să vizităm biserica unde a fost botezat poetul. Au urmat drumurile copilăriei spre Ipotești în fiecare vară, în grup, unde făceam colibă pe malul "Lacului codrilor albastru" și ne întreceam în a recita versuri ale poetului. Am avut șansa să am în anii următori, în adolescență, minunați profesori de limba română: domnii Jucan și Bărboi care mi-au cultivat pasiunea pentru poezie, în general, și pentru Eminescu în special. Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei care ne-au înnobilat sufletele și mintea! Am învățat în acea perioadă o mulțime de poezii pe care le memorăm cu bucuria de a găsi izvorul înțelepciunii și frumuseții și care, azi dăinuie, măcar parțial, în strofe pentru a ne încerca puterea memoriei la bătrânețe și pentru a le transmite nepoților noștri pasiunea pentru poezia lui Eminescu. Sunt fericit să mă reîntorc în orașul căruia îi aparțin prin naștere și educație până la vârsta adolescenței și pentru a vizita Memorialul de la Ipotești.
Încerc să recit, în continuare, poezia "Veneția", celebra Cetate a Dogilor al cărei destin, Domnul Eminescu îl prevestea în urmă cu 138 de ani”,
Generalul (în retragere) Boris Popescu
Toate înregistrările pot fi văzute/ascultate pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
