Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Se prăznuiește de fiecare dată la 50 de zile după Paște și marchează întemeierea Bisericii creștine.
Anul acesta, sărbătoarea Rusaliilor se prăznuiește pe 8 iunie, ceea ce înseamnă că românii vor avea parte de o nouă minivacanță de trei zile deoarece prima și a doua zi de Rusalii sunt considerate sărbători cu zile libere legale.
Sărbătoarea Rusaliilor mai este cunoscută și sub numele de Cincizecime deoarece are loc la 50 de zile după Paște sau Pogorârea Sfântului Duh.
Rusaliile sunt menționate în Noul Testament, în cartea Faptele Apostolilor, unde se povestește despre momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli sub forma unor limbi de foc. Acest eveniment a marcat convertirea la creștinism a peste 3.000 de oameni, formându-se astfel prima comunitate creștină, scrie creștinortodox.ro.
Până în secolul al IV-lea, Rusaliile marcau atât Înălțarea Domnului, cât și Pogorârea Sfântului Duh. Ulterior, cele două sărbători au fost separate, iar Rusaliile au rămas asociate exclusiv cu momentul coborârii Duhului Sfânt.
De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.
Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
În unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.
În alte zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.
Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.
În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.
Pentru români, Rusaliile vin cu noi zile libere. Potrivit legii aflate în vigoare, prima și a doua zi de Rusalii sunt zile libere. Prima zi de Rusalii cade duminică, 8 iunie, iar a doua luni, 9 iunie, ceea ce înceamnă că vom avea parte de o nouă minivacanță de trei zile.
