Când toată lumea vorbeşte despre inteligenţă artificială, robotizare sau noul set de skilluri pentru angajaţi astfel încât aceştia să facă faţă Revoluţiei 4.0, câte 12 copii din Botoşani se bat pentru a avea acces la un calculator.
Astfel, nu doar cifra de afaceri a companiilor dintr-un judeţ împarte România în două, dar şi alţi factori precum densitatea reţelelor de gaze naturale sau numărul de copii repartizaţi, în medie, la un calculator.
Calculele Ziarului Financiar făcute pe baza informaţiilor INS arată că în Giurgiu, Botoşani, Teleorman sau Vaslui un calculator este utilizat în medie de câte 12-16 copii, acestea fiind de altfel şi printre cele mai sărace zone ale României.
La polul opus, în Cluj, de exemplu, situaţia arată altfel, un calculator revenind la câte 4 copii. Timiş sau Alba, la fel, judeţe bogate, au şi ele o situaţie mult mai bună în ceea ce priveşte accesul copiilor la calculatoare.
Abandonul şcolar de 18%, slaba pregătire a profesorilor care intră în sistem, supraaglomerarea claselor la şcolile bune, dar şi condiţiile improprii de studiu (3.500 din cele 6.700 de şcoli din România nu sunt alimentate cu gaz metan şi sunt încălzite cu lemne) sunt marile drame ale sistemului de învăţământ, însă aceste subiecte sunt puţin atinse în strategiile care au încercat să schimbe sistemul educaţional local.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
