Cu „şurubul strâns” la Durneşti se face o primărie de 1,5 milioane
Comuna Durneşti... în centru, vis-a-vis de bustul poetului Mihai Eminescu e cea mai animată zonă a localităţii. Asta nu neapărat fiindcă lumea chiar ar avea treabă prin zonă, ci fiindcă în spatele unei case dărăpănate se înalţă deja o clădire somptuoasă, ce ar urma să devină probabil cea mai mare clădire a comunei. În plină iarnă muncitorii trudesc pe şantier, pun BCA, bat lemne, este un du-te – vino permanent. Cu toţii lucrează la noul sediu de la
Primăria Durneşti. E aproape gata „la roşu”, iar construcţia cu două etaje constrastează puternic cu priveliştea din jur şi mai ales cu imobilul din faţă, sediul actual al administraţiei locale. Oamenii care zeci de ani au putut lucra „îngrămădiţi” se vor muta nu peste mult timp în casă nouă. Casă nouă care nu costă „decât” vreo 1,5 milioane de lei, dar nu-i bai, că se fac economii.
„Lucrăm la sânge, cu şurubul strâns la maxim”, susţine
Vasile Sasu, primar de Durneşti.
Şurubul ăsta a fost atât de tare strâns anul trecut încât de la bugetul local s-au alocat vreo 500.000 de lei. Ca să vă imaginaţi cât înseamnă suma asta pentru comună vă spunem doar că pentru 2014 localităţii i-au fost repartizate 300.000 de lei de către Consiliul Judeţean Botoşani pentru toate cheltuielile. Primarul recunoaşte că noua clădire e cam mare, dar uite că nu are ce face.
„Nu este proiectul meu, era deja pornit când am venit eu primar. Am vrut să-l mai modific, să mai simplificăm, dar nu s-a putut”, spune
primarul Vasile Sasu.
Acesta adaugă că, printre altele, întâi s-a îngrijit de asfaltarea a patru kilometri de drum şi amenajarea a două parcuri, adică nu a pus ridicarea sediului pe primul plan. BifCon a început construcţia, iar Cornell’s Floor o termină, anul ăsta urmând să o dea gata. După finalizare sediul vechi, care ar avea peste o sută de ani, ar urma să fie dărâmat, să nu ştirbească imaginea minunăţiei de palat ridicat doi paşi mai în spate.
4.000 de locuitori şi o suprafaţă de 7.500 hectare are comuna. Şapte şcoli, cinci grădiniţe şi 1.438 de gospodării se regăsesc pe teritoriul Durneştiului.
Răzbunare cu parcare la Cristineşti
Povestea de la Durneşti se repetă undeva în nord-vestul judeţului, la graniţa cu Ucraina.
Primăria Cristineşti încă îşi desfăşoară activitatea într-o clădire aflată la întretăierea celor mai importante drumuri, învecinându-se cu un magazin şi - se putea oare altfel? – cu un bufet. Imobilul arată la fel de vechi şi de ponosit ca şi cel vechi de la Durneşti, diferenţa este că noul sediu este gata, iar cel vechi n-o să fie dărâmat. Nu este departe de cel vechi, însă pare desprins din cu totul altă lumea. Este o clădire impunătoare, cu etaj, colorată în alb şi roşu. Iar dacă actuala nu dispune de vreun loc de parcare, ei lasă că s-au amenajat destule, în faţa celei noi, unde în locul tăpşanului a apărut un aranjament dalat. Investiţia bate un milion de lei, bani pe care comuna îi primeşte de la Consiliul Judeţean Botoşani cam în patru ani.
„Am făcut-o din resurse proprii. Nu se pot întocmi proiecte europene pentru construcţia sediilor de primării”, afirmă
primarul Marinel Stredie.
Localitatea pe care o conduce are estimat pentru anul în curs un buget de 3,1 milioane de lei, din care 1,9 milioane lei reprezintă cheltuieli de personal.
Administraţia de la Lunca a urcat la etaj
Dacă prin alte locuri se ridică imobile noi prin apropierea celor vechi, la
Lunca situaţia e alta. Aici noua clădire s-a construit peste cea veche. Primăvara trecută, prin aprilie, s-a dat jos tot ce se putea da, s-a demolat şi s-a decopertat, s-a consolidat structura de rezistenţă a imobilului şi peste asta s-a făcut o mândreţe de clădire cu etaj. Bustul marelui muzician George Enescu străjuieşte parterul clădirii alături de un copiator şi cum pentru alegători nici un efort nu-i prea mic, pe holul de la intrare s-a montat o plasmă care oscilează între Antena 3 şi „Noră pentru mama”.
„Puteam să terminăm mai rapid, dar au fost pauze cu finanţele. A fost proiect propriu, extindere şi mansardare. Am făcut în regie proprie, am cumpărat noi materiale şi am plătit meseriaşi”, relatează
Marcel Marcu, primarul de Lunca.
Acesta a urcat acum la modul propriu la un alt nivel, amenajându-şi biroul la etaj. Tot acolo s-au aranjat şi o sală pentru şedinţele Consiliului Local şi o bucătărioară unde funcţionarii pot lua masa ca să nu mai mănânce printre acte. Totul a costat la vreo 500.000 de lei.
„Eu trebuie să fac administraţie, nu politică aici şi administraţia se face pe bani”, spune
Marcel Marcu, adăugând totodată că, dacă ar fost să lucreze cu o firmă, costurile ar fi fost considerabil mai mari.
Pe 1 noiembrie funcţionarii s-au mutat în vechea casă nouă, pe locul căreia prin anii ’50 era un dispensar şi care acum a ajuns la o suprafaţă de 500 mp. 448.000 de lei şi-a propus Consiliul Local Lunca să adune anul acesta din impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.
[[banner]]
Dacă nu-i primărie nouă, măcar un parc să fie
La
Hăneşti, undeva în vestul judeţului, renovarea de 40.000 de lei a clădirii administraţiei publice locale a fost împletită cu un proiect de aproape 500.000 de lei pentru amenajarea unui parc. Mai exact,
Primăria Hăneşti a accesat o finanţare guvernamentală prin Fondul de Mediu pentru amenajarea unui parc cu panouri fotovoltaice şi fântână arteziană. Locaţia aleasă a fost tocmai curtea administraţiei locale, care desparte clădirea Primăriei de cea a Poliţiei.
„Am zis să facem parc în centru, unde vine toată lumea”, afirma cu mai multă vreme în urmă alegerea locaţiei
primarul Costel Matei.
Pe 2.700 de metri pătraţi s-a amenajat astfel un parc cu brăduţi, bănci, dale, peste toate apărând, mai nou, şi un panou prin care preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Florin Ţurcanu, informează locuitorii comunei
„de sprijinul necondiţionat şi disponibilitatea în faţa tuturor problemelor”.
Un milion pentru fiecare funcţionar de la Răuseni
Cheltuirea unor sume importante de bani de la bugetul local pentru construcţia unor noi sedii sau RK-uri la cele vechi a cuprins zeci de administraţii locale.
Primăria Răuseni, cea veche, din sufit, a fost dărâmată după ce s-a terminat lucrarea la cea nouă, o clădire impozantă, cam cât şcoala de la câţiva zeci de metri depărtare. În final a costat la vreo 1,5 milioane de lei, adică aproximativ 100.000 de lei pentru fiecare angajat. Încă dinainte de a fi gata
primarul Florin Olaru motiva că nu ar fi dorit să iasă aşa mare, dar că standardele europene l-au învins.
Comună nouă, primărie nouă
Mircia Acatrinei, primarul social-democrat de la Coşula, nu a putut alege altă culoare pentru gresia clădirii administraţiei locale decât un roşu aprins. Până spre sfârşitul anului precedent, când în sfârşit graţie unui proiect european Consiliul Judeţean Botoşani a asfaltat drumul principal, minunăţia de gresie era umplută de noroi de către locuitorii comunei pentru simplul fapt că nu aveau şi ei un drum asfaltat. 1,5 milioane lei a costat clădirea şi s-a găsit şi justificarea: Coşula e comună nou înfiinţată şi avea nevoie de o clădire de asemenea... nouă.
Avalanşă de bani băgaţi în sedii
O parte dintre noii primari, precum cei de la Dângeni sau Adăşeni, au fost cuprinşi şi ei de febra sediilor de primării. Nu au construit altele noi, ci le-au oferit nişte reparaţii capitale celor vechi. În precedenta legislatură localităţi precum Dersca, Manoleasa, Albeşti, Curteşti, Copălău, Suharău, Vorniceni, Frumuşica, Mihai Eminescu şi-au constuit noi sedii. Cum nu se pot accesa fonduri europene pentru asemenea lucrări, investiţiile au fost suportate din venituri proprii sau din banii primiţi de la bugetul de stat prin Fisc sau Consiliul Judeţean.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
VEZI ŞI:
Palatele de milioane ale primarilor – GALERIE FOTO
[[galerie-foto]]
CITEŞTE ŞI:
Se cere închiderea a 10 primării care nu-şi acoperă nici un sfert din cheltuieli – LISTA
