În această vară se împlinesc doi ani de la alegerile locale. O privire înapoi, spre campania electorală din 2008, ne arată că o mulţime dintre promisiunile făcute de candidaţii de atunci au rămas în continuare la stadiul de vorbe. Unele megaproiecte anunţate pentru Botoşani au fost doar proiecte sau nici măcar atît, iar alţi oameni politici au făcut după alegeri lucruri pe care chiar în campanie susţineau că nu le vor face vreodată.
Parcul de agrement Cornişa… trebuie să fie aproape gata
„Probabil, din momentul în care dăm soluţia finală, în septembrie putem să avem finanţarea. Lucrările nu sunt de mare anvergură şi preconizez că se vor finaliza în circa doi ani. Acum depinde de licitaţia de execuţie. Noi ne dorim ca în 2010 să fie finalizat în totalitate şi pentru că lucrăm în etape, în cursul anului viitor bazinele ar putea fi terminate. Vorbim despre două bazine olimpice, unul acoperit şi unul descoperit, un ştrand pentru copii şi o zonă de agrement cu topogane”, afirma Cătălin Flutur pe 28 mai 2008. 
Pe atunci candidat la un nou mandat, acesta prezenta date despre viitoarea zonă de agrement Cornişa, care acum ar fi trebuit să fie aproape gata. Era vorba de un proiect de 17,5 milioane euro care viza amenajarea celui mai mare parc de distracţii din nord-estul României. Potrivit edilului, parcul urma să aibă 40 hectare şi să cuprindă un patinoar acoperit, o pîrtie de schi, una pentru sănii, pistă pentru biciclişti, un tobogan acvatic, un amfiteatru, o tabără de sculptură, un restaurant, zonă comercială cu terase. „Îmbucurător pentru noi este că această zonă va fi frecventată nu numai de botoşăneni, ci şi de cetăţeni din alte judeţe, cum ar fi Suceava, precum şi de turiştii care vin în regiunea de nord-est a României. De aceea am prins în proiect şi locuri de cazare”, mai spunea primarul. De atunci şi pînă în ziua de astăzi nu s-a dat nici măcar o sapă în acea zonă. Singura noutate o reprezintă extinderea Cimitirului Pacea şi apariţia unui gard pentru care SC Urban Serv SA a cheltuit 50.000 de lei. Acum primarul susţine că lucrările încep cu siguranţă în 2010. „Deja avem toată suma. Este trecut de Agenţia de Dezvoltare Regională. Nu suntem singurii cu un astfel de proiect şi la Deva o să se creeze un aqua parc”, susţine edilul şef.
45 de milioane pentru două cartiere
Un alt proiect de anvergură anunţat atunci pentru oraş consta, printre altele, în reabilitarea străzilor şi trotuarelor, modernizarea parcului şi înfiinţarea de terenuri de sport în două cartiere ale municipiului. „Noi am depus pînă acum proiecte care sunt eligibile pe toate axele care s-au lansat de către POR. În sfîrşit s-a lansat şi axa 1 din POR care vorbeşte despre sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, iar noi suntem deja în faza de pregătire a documentaţiei tehnice, respectiv elaborarea planului integrat de dezvoltare urbană. Noi ne-am propus că cuprindem în reabilitare totală atît centrul oraşului, cît şi cartierele Parcul Tineretului şi Griviţa. Este un proiect de 45 milioane de euro. Sunt două cartiere în care nu are sens să intrăm cu bani de la buget atît timp cît se rezolvă problema cu fonduri europene”, susţinea pe 17 mai 2008 edilul şef. Municipiul nu a accesat niciodată un proiect de 45 de milioane de euro.
Hypermarketul Real a devenit… ireal
Pe 27 mai primarul anunţa construcţia unui hypermarket Real la Botoşani. „Să nu se mai spună că nu se face nimic. Celor de la Real le-am dat deja autorizaţiile de demolare a clădirii fostei societăţi Armonia şi de construcţie pentru hypermarketul pe care îl vor face”, afirma atunci Cătălin Flutur. Real nu doar că nu a construit vreodată un astfel de centru comercial, dar potrivit celor afirmate în 2010 chiar de primar, nici nu au de gînd să facă o astfel de investiţie la Botoşani. S-au eliberat ceva autorizaţii pentru zona Armonia, dar nu pentru Real, ci pentru Carrefour, care nu a început însă vreo lucrare acolo. „Am dat două autorizaţii acolo şi pentru parcare, şi pentru sens giratoriu. Mare parte din fost Armonia se dărîmă, dar o parte se adaptează la nevoile de acum”, declară în 2010 primarul Cătălin Flutur.
Magistrală de gaz şi drum european promise de liberali
Aflaţi pe atunci la putere, liberalii promiteau la rîndul lor două megaproiecte pentru judeţ. 
„Ştiu că există o durere mare la Botoşani cu privire la drumul care leagă Botoşaniul de Tîrgu Frumos şi personal am să mă implic să cer Companiei Naţionale de Autostrăzi ca reabilitarea acestui drum să intre în planul de lucrări”, spunea pe 9 mai 2008, chiar la Botoşani, Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci premier şi preşedinte al PNL. Deşi promisiunile sale au fost întărite în acel an de cele ale lui Ludovic Orban, ministrul Transporturilor de la acea dată, drumul Botoşani – Tîrgu Frumos arată mai rău decît în 2008. Şoferii îşi distrug maşinile mai ales în porţiunea de la Frumuşica, iar drumarii nu fac altceva decît să peticească puţin tronsonul înaintea de sosirea Turului Ciclist al României. A doua mare goangă electorală „made in PNL” viza magistrala de gaz de la Hîrlău. Mihai Elvădeanu, subprefectul susţinut de PNL, spunea atunci că se va respecta termenul de finalizare a lucrării. „În august se aşteaptă să se termine lucrarea”, afirma Elvădeanu. Nu au fost însă suficiente trei luni şi nici măcar doi ani. Lucrările nu s-au terminat, iar pe timpul iernii botoşănenii continuă să aibă probleme cu presiunea gazului. Lucrările au început tocmai în noiembrie 2007 şi sunt estimate la 35 de milioane de lei.
Investitorii cu 100 de milioane euro de la Dorohoi au dispărut
Una din cele mai mari minciuni electorale, prin dimensiunea investiţiei ce ar fi trebuit să se realizeze, venea de la Dorohoi. Atunci PDL-istul Sergiu Lungu, primar în funcţie, anunţa că un grup de investitori maghiari va construi o fabrică de bioetanol pe 20 de hectare puse la dispoziţie de municipalitate. Ar fi urmat să se creeze 250 locuri de muncă şi să se investească 100 de milioane de euro. Bineînţeles că nu s-a făcut nici uşa de la fabrică, de ungurii nu mai ştie nimeni nimic şi oficial, ca în cazul multor altor promisiuni neonorate, se susţine că maghiarii nu au mai făcut fabrica din cauza crizei economice.
Câmpanu în campania din 2008 : „Am fost şi rămînem liberali”
Campania din 2008 nu a fost doar una a promisiunilor investiţionale neonorate, ci şi a minciunilor pur politice. Cum astfel poate fi interpretat un punct dintr-un mesaj electoral al senatorului de acum Liviu Câmpanu, pe atunci candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean. „Ştim ce înseamnă principii. Noi nu am schimbat sau creat partide. Am fost şi rămînem liberali”, afirma acesta pe 25 mai 2008. Ceea ce era valabil atunci nu a mai fost peste un an şi ceva. Câmpanu a făcut tocmai ceea ce spunea că nu a făcut vreodată, adică a creat un nou partid, UNPR, alături de alţi liberali şi PSD-işti din ţară, unde este chiar vicepreşedinte la nivel naţional.
Ciuştea şi Egner, aproape preşedinte la CJ, respectiv primar de municipiu
La începutul campaniei electorale din 2008 Dorin Ciuştea, pe atunci vicepreşedinte CJ şi preşedinte judeţean al PNG-CD, se vedea printre favoriţii la cîştigarea şefiei judeţului. Asta în timp ce Egner era unul din cei mai grei candidaţi la muncipiu.
„Eu nu pot să fac prognoze, dar sunt convins că experienţa pe care o au oamenii noştri ne va da posibilitatea să avem un rezultat foarte bun. Nu am făcut sondaje interne, ci am mers pe sondajele realizate de alte partide şi dl.Florin Egner este al doilea în preferinţa electoratului la municipiul Botoşani, iar eu sunt al doilea pe lista celor preferaţi de locuitorii judeţului Botoşani la preşedinţia Consiliului Judeţean”, spunea Dorin Ciuştea. El era susţinut în declaraţii de eternul candidat de la municipiu. „Obiectivul nostru la municipiu este să cîştigăm Primăria şi să avem primar din partea PNG şi ne propunem cinci consilieri locali. Este un obiectiv care pare puţin îndrăzneţ. Eu cred că botoşănenii nu vor alege un afiş sau un banner”, afirma pe 4 mai Florin Egner. Nici unul nu a ajuns ce îşi propunea. Ba mai mult, PNG-CD nici măcar n-a făcut pragul de accedere în CJ, iar Egner a fost singurul consilier municipal din cei cinci preconizaţi. Ciuştea a plecat din PNG-CD la PNL, de unde s-a retras din politică.
Vasilescu candida oricum
„Ţin să anunţ că în Colegiul Botoşani, care reprezintă municipiul Botoşani şi o serie de localităţi adiacente, eu voi candida. În cazul în care nu va reveni PC acest colegiu pentru Senat, în cazul în care va reveni PC şi PC nu va hotărî ca eu să fiu cel care să candideze, eu tot voi candida, fie şi ca independent”, afirma spre sfîrşitul lunii mai 2008 Gavrilă Vasilescu, pe atunci senator de Botoşani. PC a avut candidat pe Colegiul Botoşani la Senat, însă pe Viorel Pană. Vasilescu nu s-a mai înscris în vreo cursă electorală, nici ca membru PC, nici ca independent.
„Vreau să arăt electoratului că încă sunt viguros şi atletic, pentru a mai face un mandat de 4 ani”, spunea Constantin Conţac la ultima şedinţă a precedentului CJ. Din ceea ce a ieşit la alegeri rezultă că acesta nu prea a mai fost nici viguros şi nici atletic.
PSD-iştii ne scăpau de HSR
La un an şi jumătate după alegerile locale, campania pentru prezidenţiale a prilejuit una din cele mai hazoase promisiuni electorale. PSD-işti botoşăneni susţineau la acea dată că, dacă botoşănenii îl votează pe Mircea Geoană, iar acesta devine preşedintele României, se va renunţa la ridicarea maşinilor parcate neregulamentar, deşi şeful statului nu are nici o atribuţie în această privinţă şi nu are cum să intervină într-o astfel de chestiune. Botoşănenii l-au votat cel mai mult pe Geoană din toată ţara, însă acesta n-a ieşit preşedinte, iar HSR ridică în continuare maşini. Social-democraţii nu au renunţat însă la idee. „Îmi menţin declaraţia. Dacă o să ajungem la putere o să desfiinţăm această societate”, ne-a declarat deputatul PSD Costică Macaleţi. În opinia acestuia ridicarea maşinilor nu este altceva decît o afacere a municipalităţii.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
