S-a terminat sau nu s-a terminat criza, prin județ se derulează tot felul de investiții. Unele mai obișnuite, altele mai puțin întâlnite, unele mai eficiente, altele care parcă nu-și găsesc locul sau, mai exact spus, timpul. Dincolo de toate acestea, de sărăcia și lipsa finanțărilor tot invocate, pe bani europeni, cu fonduri de la Guvern sau de la bugetul local, aproape că nu există localitate în care să nu se deruleze măcar o investiție. În ce se bagă banii este o altă poveste.
Pe malul Prutului este în plină desfășurare o acțiune de modernizare a iluminatului public. Investiția se ridică la circa 200.000 de lei și presupune înlocuirea a 200 de becuri de tip vechi, mari consumatoare, cu corpuri de iluminat pe bază de led.
”În trei săptămâni termină totul. Pun becuri noi pe tot ce înseamnă stâlp în localitate”, declară primarul Gabriel Talef.
Firma care se ocupă de lucrare nu este vreuna dintre cele cunoscute pentru activitatea în domeniu, ci... Telekom, una dintre cele mai mari companii de telecomunicații din Europa. Firma cu sedii în Bonn – Germania și Leeds – Maria Britanie are însă ca obiecte principale de activitate telefonia mobilă și fixă, accesul la internet și servicii specializate pentru consumatorii mari. Anul trecut tocmai a preluat controlul fostului grup Romtelecom – Cosmote, Telekom acționând sub propriul brand și în România. Primarul susține că firma în cauză a venit cu cea mai bună ofertă și că determinant a fost faptul că a acceptat încheierea unui contract pe trei ani, Primăria Ripiceni urmând practic să plătească investiția în rate, timp de 36 de luni. Investiția ar aduce însă reduceri imediate de costuri deoarece prin montarea noilor becuri factura lunară la iluminatul public ar scădea de la 4.000 de lei la 2.000 de lei.
În timp ce pe la mai toate investițiile firmele se bat pentru câștigarea lucrărilor, o mulțime de licitații ajungând să fie contestate la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor și apoi inclusiv în instanță, determinând întârzirea cu luni buni a demarării operațiunilor, într-o localitate din estul județului situația a stat exact pe dos. Primăria Hănești a organizat o licitație pentru asfaltarea unui drum pietruit din satul Sărata Basarab. Administrația locală primise anul trecut 1,7 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), prin OG 28/2013 privind Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) pentru modernizarea a 2,15 km de drum.
”Am fost singura comună la care nu s-a prezentat nimeni la licitație. Peste tot se băteau cinci-șase firme, aici a trebuit să repetăm”, afirmă primarul Costel Matei.
În consecință, la jumătatea lunii ianuarie s-a organizat o a doua licitație, cu mai mare succes, la care s-au înscris trei firme sau asocieri: Cornell”s Floor – Big Conf, Transporturi Auto și Tehnic Asist. Asocierea a câștigat lucrarea cu 1,451 milioane de lei, fără TVA, termenul de execuție fiind de 9 luni. Primăria Hănești trebuie însă să facă noi demersuri la MDRAP pentru a primi banii pe care nu i-a cheltuit în 2014, an în care, din fondurile primite, a reușit să cheltuiească doar cu partea de proiectare.
Când mai peste tot în județ, inclusiv în municipiul Botoșani, școlile se comasează sau chiar se închid, într-o localitate din sud o unitate de învățământ se extinde deoarece are tot mai mulți elevi. Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu din Flămânzi are parte de cea mai mare investiție de la înființare. Alături de actualul imobil se ridică altul nou, cu trei săli de clasă la parter și altele trei la etajul 1. Noul corp de clădire va avea legătură directă cu cel vechi, care la rândul său va avea parte de intervenții, printre altele urmând să se mansardeze întregul imobil. Printre altele, în noua clădire va fi amenajat și un laborator fonetic.
”Noi avem un consilier, Murariu Petru Pavel, care s-a ocupat de tot ce înseamnă proiecte și fiind și profesor, a discutat și la liceu și a reieșit că este necesar un asemenea laborator”, spune primarul Dan Oloieriu.
Potrivit acestuia, la Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu învață circa 1.400 de elevi atât din Flămânzi, cât și din localitățile apropiate, astfel justificându-se și investiția executată de o asociere dintre Condacia și Top Design. Ideea extinderii a venit în 2010, proiectul s-a aflat inițial pe lista de rezervă, însă în luna noiembrie a anului precedent s-a reușit semnarea contractului pe fonduri europene cu MDRAP. Valoarea totală a investiției este de 3,8 milioane de lei, sumă care include și dotările.
”Va fi cea mai modernă bază sportivă din mediul rural”, spune Dumitru Chelaru, primarul de Pomârla, despre stadionul construit în localitate, în apropierea unei biserici și a unei școli. 470.000 de lei s-au primit de la Guvern și 60.000 de lei s-au alocat de la bugetul local pentru arena care, cu sigurnață, are deja cea mai mare capacitate dintre toate cele amenajate într-o comună din județul Botoșani. Are circa 1.000 de locuri, despărțite la mijloc de vestiare, pistă de tartan, iar gazonul va rivaliza chiar cu cel de pe Stadionul Municipal. Aceasta deoarece are sistem automat de udare, 12 coloane de apă traversând suprafața de joc. Două rezervoare cu o capacitate totală de 50 de tone de apă vor alimenta aspersoarele.
”Pentru mine are mare importanță gazonul, care trebuie să arate bine. Va fi o bază pe care o vor folosi și copiii de la liceu”, menționează primarul Dumitru Chelaru.
Investiția are ceva ani de când se derulează, izvorând și din pasiunea primarului, fost fotbalist de Liga 2, pentru sport, iar în toamnă ar urma să i se taie panglica.
”Am fi putut să o terminăm, dar pentru mine, dincolo de pasiune, priorități au fost să modernizăm școlile – și le-am făcut pe toate – și să asfaltăm drumurile”, arată primarul Dumitru Chelaru.
Coșula nu are vreun drum comunal asfaltat, iar la alimentarea cu apă tocmai se lucrează, în schimb oamenii de aici au parte de un centru de spectacole cum nu s-a mai prea văzut în județ. Un soi de pietonal cu pavele roșii precede o scenă amenajată într-un deal. Aici se organizează zilele comunei și pentru ca artiștii să nu se schimbe prin mașini, în capătul scenei s-a construit și o casă în stil țănesc care joacă rol de... vestiar.
”Aici nu era nimic, era un deal pe care se adunau oamenii și ca să nu se mai adune așa am spus să facem ceva pentru tineret și pentru ziua comunei”, explică investiția primarul Mircia Acatrinei.
Pe 21 mai centrul va găzdui ziua comunei, la care sunt așteptați să-și dea concursul artiști din Flămânzi, Tudora, Vlăsinești. Investiția este una nesemnificativă potrivit primarului de Coșula.
La Copălău se apropie de finalizare o grădiniță la care apa caldă vine din... cer. Prin GAL Colinele Moldovei se implementează un program de 98.000 de euro prin care se construiește o grădiniță la care apa caldă, dar și căldura până la 15 grade, va fi asigurată de panouri solare.
”Ideea a fost a noastră și, practic, am împușcat doi iepuri dintr-o lovitură: asigurăm și apa caldă și am obținut și un punctaj mai mare la evaluarea proiectului”, declară Ciprian Ivanov, primarul de Copălău.
Cum însă prin nordul Moldovei uneori iarna ține și șase luni, s-a montat totuși și o centrală pe lemne. De investiție vor beneficia în jur de 35 de copii care vor fi împărțiți în două grupe.
”Lucrările au început târziu, undeva prin septembrie-octomrbie, pentru că e foarte multă birocrație, durează mult obținerea avizelor, deși noi contractul l-am semnat cu AFIR-ul (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, fostul APDRP – n.r.) încă din luna mai”, menționează primarul Ciprian Ivanov, care speră ca în două săptămâni investiția să fie finalizată.
Centrul de zi pentru copii ”Sfântul Ioan”, este un after-school inaugurat la Bucecea în luna noiembrie a anului trecut. Investiția totală se ridică la circa 100.000 de euro, aproape trei sferturi din fonduri fiind asigurate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Centrul are nume de sfânt și fiindcă a fost ridicat în apropierea unei biserici. De serviciile sale beneficiază serii de câte 15 copii pentru o perioadă de trei luni.
”Sunt în general copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Avem și copii care sunt lăsați în grija mătușii. Sunt copii de clasa I care au dificultăți în a-și însuși limba română scris și verbal, care nu au abilități de comunicare”, spune Dorina Volintiru, psiholog-educator la Centrul de zi.
Dincolo de socializare, lecții și deprinderea de aptitudini, marea bucurie a copiilor o reprezintă asigurarea unei mese calde.
”Au fost copii care, sincer vă spun, când vedeau mâncărica... Chiar aveau nevoie de așa ceva”, mai afirmă Dorina Volintiru.
Iar masa caldă de la acest centru de zi vine de la o... grădiniță, amenajată de Primăria Bucecea într-un fost cămin al muncitorilor de la fosta fabrică de zahăr. Aici funcționează și o bucătărie, iar Consiliul Local a hotărât să se aloce fonduri și pentru masa celor 15 copii de la centru, care le este adusă zilnic la marmidă.
”Chiar s-a făcut o selecție foarte bună a copiilor pentru ca acest centru să își găsească eficiența”, declară Andron Țâmpău, primarul de Bucecea.
Centrul de zi funcționează de luni până vineri de la 12:00 la 16:00 și se caută soluții pentru un program și pe timpul verii.
S-a terminat sau nu s-a terminat criza prin județ? Dvs. decideți.
Sergiu BĂLĂȘCĂU
CITEȘTE ȘI:
[[galerie-foto]]
VEZI ȘI:
