Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică un proiect care aduce mai multe modificări la Legea 446 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, iar cea care a atras atenția este că românii din străinătate vor avea 15 zile să se întoarcă în țară în caz de război.
Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică un proiect care aduce mai multe modificări la Legea 446 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, iar cea care a atras atenția este că românii din străinătate vor avea 15 zile să se întoarcă în țară în caz de război.
Modificările din proiectul de lege sunt menite să asigure „coerenţa şi corelarea” conţinutului Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, după cum a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN), într-un comunicat.
Proiectul aduce o serie de modificări, iar articolul care se referă - în termeni populari - la chemarea românilor la arme, în caz de război, este introdus pentru a reglementa modul în care „cetățenii își exercită dreptul și obligația constituțională de a apăra țara”, potrivit expunerii de motive, potrivit Europa Liberă.
Cele trei categorii de persoane vizate sunt cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii. Acest alineat 1 se referă atât la românii din țară, cât și la cei din străinătate.
Prin cetățeni încorporabili, legiuitorul înțelege că sunt acei bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru executa serviciul militar, însă care nu au făcut-o după abrogarea serviciului militar obligatoriu.
Astfel, încorporabilii, rezerviștii voluntari și rezerviștii „au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare (...) la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război”.
Articolul 2 începe să facă distincția între românii din țară și cei de afară: „cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare”.
Cum face deosebirea statul între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar? Tocmai pentru că nu au declarat domiciliul în străinătate și nu au obținut rezidența în țara respectivă, legiuitorul îi consideră pe aceștia ca fiind românii plecați temporar.
Pentru cetățenii români încorporabili și rezerviști care nu mai au domiciliul în țară, proiectul de lege prevede că aceștia „au obligația ca, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război sau a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu”.
Purtătorul de cuvânt al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, a explicat pentru Europa Liberă că această situație există deoarece, de exemplu, dacă un bucureștean a emigrat definitiv în altă țară, el a rămas în evidența centrului militar din sectorul în care a locuit ultima dată.
Astfel, în situația unei mobilizări, aceștia vor lua legătura cu centrele militare și vor informa când se pot întoarce în țară, iar militarii de acolo îi vor informa dacă va fi nevoie. „În starea de pace nu există o obligație expresă pentru acești cetățeni”, a menționat purtătorul de cuvânt.
De asemenea, în proiect se menționează că prin notificarea încorporabililor, rezerviștilor voluntari și a rezerviștilor „se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la adresa de domiciliu din România, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare ale cărei formă și conținut sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului”.
Cum proiectul de lege nu prevede și un program de decontare a cheltuielilor de transport pentru românii din străinătate, în cazul în care este instituită starea de mobilizare sau starea de război, se înțelege că tot ei vor suporta aceste costuri.
