Referirea a apărut însă în proiectul de lege adoptat de către Guvernul Cîțu și trimis în Parlament înainte de a fi demis, în data de 2 octombrie. Proiectul a fost adoptat, fără modificări, de către Camera Deputaților în data de 7 decembrie, cu 256 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 7 abțineri. Proiectul se află acum la Senat, care este cameră decizională.

Guvernul a trimis în Parlament un proiect de lege prin care lărgește în mod nejustificat interceptările electronice, acuză Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Aceasta spune că demersul evită orice dezbatere publică, este nedemocratic și chiar jignitor.

În proiectul de lege care urmează să transpună în legislație Codul european al comunicațiilor, o directivă europeană, a fost inserat un articol legat de securitatea națională.

Acesta obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.

Iată articolul: „Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii; c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente. (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.” Unde se aplică Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, arată într-un text de pe site-ul asociației cui i se aplică articolul cu pricina. Mai exact, „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” sunt furnizorii de găzduire web, adică firme care găzduiesc pe serverele lor site-uri sau bloguri.

„Furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere” înseamnă aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, Signal, Telegram, Facebook Messenger.

Companiile în cauză trebuie să se înregistreze la ANCOM, autoritatea națională de reglementare în comunicații. Manolea mai spune că există două opțiuni: fie serviciile secrete vor datele direct decriptate de la furnizorii de servicii, fie le vor criptate și intenționează să obțină cheia de decriptare.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: