Liderii Sindicatului Solidaritatea Sanitară de la Botoșani au transmis un drept la replică privitor la acuzațiile care au fost lansate în spațiul public împotriva angajaților de la Spitalul Județean Mavromati.
Dreptul la replică este semnat de Daniel Bulboacă, vicepreședinte al acestei organizații sindicale și este transmis după discuțiile din ședința Comisiei de Dialog Social, care a avut loc în această săptămână la Prefectură.
„Contrar afirmațiilor subiective și calomnioase la adresa salariaților și a calității serviciilor oferite de Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, făcute în cadrul ședinței de Dialog Social la nivelul Instituției Prefectului Județului Botoșani, datele furnizate de pacienți prin mecanismul de feedback al Ministerului Sănătății arată că realitatea este mai bună decât modalitatea în care ea este prezentată în mod public”,
Se arată printre altele în dreptul la replică
Mai departe, sindicaliștii susțin că afirmațiile privitoare la tratamente sau comportamente inadecvate în unitățile sanitare publice sunt generalizate, deși astfel de situații ar fi mai rare decât se dorește a se transmite public.
Iată argumentația sindicaliștilor:
• Ponderea mai mare a numărului de cazuri tratate în unitățile publice. Dacă vom aloca o probabilitate oarecare de eroare la un anumit număr de cazuri atunci vom constata că unitățile publice au o probabilitate mult mai mare să le înregistreze din cauza numărului total de cazuri tratate.
• Există o continuă presiune politică pe zona așteptărilor față de sistemul public de sănătate, acesta fiind adesea și terenul unor dispute politice.
De cele mai multe ori avem tendința să supra-estimăm eficiența serviciilor private de sănătate din următoarele motive:
• Aderența la propriile decizii. Tindem să tratăm diferit serviciile medicale obținute prin plata unor sume „din buzunar” la alegerea noastră față de plata prin intermediul contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate. Din moment ce am ales o unitate privată de sănătate și am plătit avem o probabilitate mult mai mare (decât în cazul unităților publice) de a ne considera satisfăcuți de serviciul primit. Explicația ne-o oferă studiile de economie comportamentală, acestea evidențiind ceva de genul evitării recunoașterii că am ales greșit/aderenței la propria decizie.
• Cea mai mare parte a serviciilor medicale private accesate presupun interacțiuni de scurtă durată cu unitățile, în condițiile în care probabilitate nemulțumirii este influențată de durata interacțiunilor.
Vom reveni cu mai multe detalii pe acest subiect
