Săveni o comoară arheologică: Fildeșul mamutului și alte rămășițe incredibile ale faunei paleolitice la 40 de kilometri de municipiul Botoșani.
Într-un mic muzeu dintr-o zonă ruralizată a județului Botoșani, în nordul extrem al României se află una dintre cele mai spectaculoase comori arheologice din zona de est a Europei. Mai precis, la Muzeul de Arheologie din orășelul Săveni, la 40 de kilometri de municipiul Botoșani, se află un fildeș uriaș de mamut, dar și alte rămășițe incredibile ale faunei paleolitice, care spun o povestea aproape necunoscută publicului larg, de pe teritoriul de astăzi al României.
Acum 120.000 de ani, teritoriul de astăzi al României era o zonă sălbatică, locuită de populații reduse de hominizi, precum Omul de Neanderthal dar și Omul de Cro-Magnon, strămoșul nostru direct, dar și de creaturi uriașe precum mamutul lânos, rinocerul lânos, ursul de peșteră sau megaloceros.
Fauna era completată de cerbi, lupi și probabil hiene europene. Era un mediu aspru în care doar calitățile de supraviețuire, inteligența și priceperea mânuirii armelor cu vârf de piatră te putea ajuta să apuci un nou răsărit.
Specialiștii spun că nordul extrem al României de astăzi, adică teritoriul aferent județului Botoșani, în special, făcea parte dintr-o uriașă câmpie cu loess, dominată de turmele de mamuți, conform adevarul.ro
Dovezile acestei realități paleolitice au fost aduse de reputatul arheolog român Alexandru Păunescu.
Începând cu anul 1961 acesta, împreună cu o echipă de specialiști a decis efectuarea de cercetări la punctul numit „La Izvor„, pe malurile Prutului, cunoscut prin obiectele paleolitice descoperite încă din anul 1902.
Cercetările au durat mai bine de 20 de ani, fiind descoperite nu mai puțin de 16 niveluri de locuire, cu o bogăție de sedimente, o adevărată pagină de istorie a Paleoliticului european, cu descoperiri unicat pentru paleoliticul est-european.
”Prin întinderea și succesiunea numeroaselor dovezi de locuire şi bogăţia materialului, aşezarea de la Ripiceni Izvor, ale cărei sedimente se înscriu pe o grosime de circa 12-13 metri, reprezintă una dintre cele mai importante staţiuni paleolitice din România şi poate chiar din întreaga zonă Europei de est şi de est-centrală”, preciza Păunescu în lucrarea sa ”Ripiceni-Izvor: paleolitic şi mezolitic: studiu monografic” din anul 1993.
Cea mai importantă descoperire, de la Ripiceni Izvor, a avut loc în anul 1977, atunci când arheologii coordonați de specialistul Alexandru Păunescu au scos la iveală dovezile perfecte ale faptului că zona era o adevărată patrie a mamuților est-europeni.
(foto: vatra-MCP)
