(P) Piața jocurilor de noroc din România și Norvegia se află la poli opuși, prima fiind o piață liberă, în timp ce a doua este una monopolizată de stat. Legislația din România permite prezența ofertelor de jocuri de noroc relevante pentru jucători, atât la nivel de facilitați terestre, cât și în mediul online. În schimb, așa cum au observat experții Romanian-Casino, pe piața norvegiană, statul este cel care decide care sunt opțiunile permise în materie de jocuri de noroc.
Cu excepția sesiunilor de joc organizate de către Loteria Română, în țara noastră, niciun alt tip de jocuri de noroc nu este monopol al statului. În Norvegia, statul nu dă niciun semn că dorește liberalizarea pieței, cel mai recent exemplu fiind prelungirea licenței exclusive Norsk Rikstoto până în 2032 (pentru încă 10 ani). Iar acesta este doar unul dintre multiplele exemple privind diferențele dintre piețele de jocuri de noroc din țara noastră și norvegiană.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (înființat în 2013/ HG 298) este instituția abilitată de către statul român să îndeplinească rolul de organism cu atribute multiple în organizarea, reglementarea și funcționarea pieței iGaming și la nivel terestru din România. La polul opus, în Norvegia, Norsk Rikstoto este organismul care răspunde în mod exclusiv de organizarea și reglementarea curselor hipice, iar Norsk Tipping se ocupă de jocurile de loterie, cele cu câștig instant și pariuri sportive.
Piața norvegiană este una stabilă (asemenea celei din România), așa cum o ilustrează cea mai recentă bonus fără depunere recenzie, în care cel mai important procent la nivel de jocuri de noroc preferate este reprezentat de loterie și jocurile de carduri răzuibile (cu câștig instant) – în jur de 47.6%. Jocurile interactive (9.8%), pariurile hipice (8.6%), pariurile sportive (6.9%), bingo (6.3%), jocurile la terminale (2.4%) și celelalte categorii de jocuri de noroc (3.9%) completează tabloul preferințelor jucătorilor norvegieni.
Interesant este faptul că segmentul ocupat de furnizorii nereglementati este de 14.9% din piață. În România, loteria este cel mai atractiv produs (20% din cota de piață), restul pieței fiind împărțit între pariurile sportive și celelalte jocuri de noroc. Vârsta legală permisă pentru a juca la cazinou, loterie și pariuri sportive este aceeași în ambele state – 18 ani. În ultimii ani, în timp ce ponderea românilor care joacă pe platformele iGaming a crescut cu până la 90% (în 2020) s-a remarcat faptul că 66% dintre jucătorii norvegieni au ales să parieze pe site-urile internaționale.
Privind în trecutul jocurilor de noroc din România se poate constata existența unui monopol al statului până în anul 1950, ca mai apoi, jocurile de noroc să fie interzise până în 1990. În Norvegia, chiar dacă monopolul de stat există și în prezent, jucătorii au avut acces la jocurile preferate în mod continuu. Cu toate acestea, liberalizarea jocurilor de noroc din România îi avantajează pe jucători începând cu 2016, aceștia având la dispoziție posibilitatea de a opta pentru ofertele care le oferă beneficii în mod real.
Din păcate, monopolul de stat pe piața jocurilor de noroc limitează accesul jucătorilor norvegieni, restricționându-le libertatea de alegere. Chiar dacă acest monopol este justificat de stat ca fiind în favoarea jucătorilor și pentru protejarea intereselor acestora, în realitate, aceștia nu se bucură de libertatea oferită de o piață liberă, precum cea din România. Din acest punct de vedere se poate spune că țara noastră este cu un pas înaintea Norvegiei, care, încă nu dă semne de deschidere către o piață liberă în industria jocurilor de noroc.
