Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat luni, printr-un recurs în interesul legii, o chestiune care nu era unitar privită printre judecători.
Mai exact: dacă, atunci când au în față o contestație a unui proces-verbal de contravenție care include și măsura suspendării dreptului de a conduce se pot pronunța asupra proporționalității măsurii – cu alte cuvinte, dacă pot aprecia că era necesară sau nu ori dacă perioada de suspendare ar trebui să fie mai mică.
„În interpretarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie, prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare”,
potrivit comunicatului ICCJ.
Prin același proces-verbal prin care se aplică șoferului o amendă se pot aplica și alte sancțiuni – sancțiuni complementare, potrivit OUG nr. 195/2002 (Codul rutier). Suspendarea temporară a exercitării dreptului de a conduce e una dintre acestea.
Prin actul de sesizare care a ajuns la Înalta Curte s-a pus următoarea întrebare: dacă judecătorul care are în față o contestație a unui proces-verbal de contravenție unde e prevăzută și această sancțiune poate să aprecieze cumva dacă a fost proporțională sau nu și, dacă poate face asta, în ce măsură poate să o înlăture cu totul sau doar să reducă perioada pentru care a fost stabilită. Judecătorii tratează chestiunea în mod diferit în practică – de aceea era nevoie de acest recurs în interesul legii – în sensul că unii se pronunță asupra măsurii și chiar o înlătură cu totul sau doar reduc perioada (de la trei luni la o lună sau două, să zicem), în timp ce alții consideră că judecătorul nu poate să facă nicio apreciere asupra măsurii – dacă era sau nu necesară în cazul respectiv.
Răspunsul Înaltei Curți a fost însă că judecătorul nu poate aprecia proporționalitatea măsurii – mai clar, nu poate să stabilească dacă era necesară sau nu în raport de datele problemei și, prin urmare, nici nu poate să o înlăture sau să o reducă. De ce nu se poate pronunța judecătorul pe acest aspect însă rămâne de văzut când vom avea și motivarea acestei decizii.
Firește, dacă procesul-verbal prin care sunt aplicate amenda/avertismentul și alte sancțiuni complementare nu e întocmit așa cum cere legea, atunci măsurile ar putea fi înlăturate, însă aici vorbim de cu totul alte probleme, ce țin de rigorile pe care polițiștii trebuie să le respecte atunci când întocmesc procesele-verbale de contravenție, iar nu de cât de dură e sancțiunea aplicată în raport cu fapta, informează avocatnet.ro.
Atenție! Odată ce decizia ICCJ va ajunge în Monitorul Oficial, toți judecătorii vor trebui să țină cont de interpretarea ei în spețele de acest fel.
(Foto: AloIasi.ro)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
