Un bărbat din Botoşani care a fost prins şofând băut la volan a fost achitat de instanţa de fond pentru infracţiunea de conducere sub influenţa alcoolului, deşi proba toxicologică a indicat o alcoolemie peste limita legală.
Judecătoria Săveni a constatat că, în lipsa celei de-a doua mostre biologice, este imposibilă efectuarea unei expertize de estimare retroactivă a alcoolemie.
Dosarul se află, acum, în faza apelului, iar decizia instanţei de fond prin care bărbatul a fost achitat a pentru infracţiunea de conducere sub influenţa alcoolului a fost pronunţată luna trecută.Cercetările în cazul bărbatului au început în 2016, după o tamponare petrecută DN 29 A, Când tractorul condus de Ion M. dinspre Avrămeni, spre oraşul Săveni, a schimbat brusc direcţia de mers şi a intrat într-un autoturism.
Şoferul acestuia din urmă a coborât de la volanul maşinii şi a încercat să discute cu Ion M, însă spiritele s-au încins. Şoferul autoturismului a sunat la 112. Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest. Singurul depistat sub influenţa alcolului a fost şoferul tractorului, în cazul căruia poliţiştii au constatat o concentraţie de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ion M a fost condus la Spitalul Orăşenesc Săveni, unde i-a fost recoltată o proba de sânge, stabilindu-se, astfel, o alcoolemiei de 1,90 g ‰, o valoare peste limita legală, stabilită la 52 de minute după testarea cu aparatul etilotest.
Bărbatul a fost trimis în judecată, iar instanţa a constatatat că fapta acestuia întruneşte, sub aspectul laturii obiective şi subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului. Totuşi,potrivit Adevărul, în iulie 2018, instanţa de fond l-a achitat pe bărbat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere sub influenţa alcoolului.
„Prin sentinţa penală nr. 74/2018, Judecătoria Săveni a dispus achitarea inculpatului trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe”, prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. (1) C.pen. În speţă, instanţa a apreciat că, dat fiind faptul că în lipsa celei de-a doua mostre biologice este imposibilă efectuarea unei expertize de estimare retroactivă a alcoolemiei, nu poate dispune faţă de inculpat o măsură de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, atât timp cât în cursul procesului penal nu a fost făcută dovada alcoolemiei de la momentul depistării în trafic a inculpatului”, explică avocatul Raluca Cârstea – Legal Land.
Iată cum motivează Judecătoria Săveni achitarea inculpatului.
„Împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei penale reţinute în sarcina sa, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii, când a solicitat să fie judecat doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, precum şi circumstanţa ca rezultatul testării cu aparatul etilotest a indicat un grad de concentraţie alcoolică peste limita contravenţională, nu sunt de natură a convinge instanţa, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a fost dovedită în condiţiile legii, atât timp cât simpla recunoaştere a inculpatului, necoroborată cu alte mijloace de probă prevăzute de lege, nu este suficientă pentru a-l condamna inculpat şi protocolul etilotest, anexat la fila 11 d.u.p., nu reprezintă o probă în sensul art. 97 C .pr. Pen” se arată în Sentinţa penală nr. 7 din iulie 2018,www.rolii.ro.
Potrivit art. 185 (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, acesta poate constitui probă numai în materie contravenţională cu condiţia să se facă dovada verificării metrologice sau a certificării sale Instanţa a constatat însă că documentul nu se regăseşte printre actele dosarului de urmărire penală,
„Dacă este necesar pentru probarea unei contravenţii, cu atât mai mult se impune a exista în dovedirea unei infracţiuni (...) Pentru că din interpretarea prevederilor alin. (2), lit. a) al aceluiaşi articol, precum şi ale dispoziţiilor art. 336 alin. (1) Cod penal, care se referă la „prelevarea de mostre biologice.”, proba săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice se face cu buletinul de analiză toxicologică, în cuprinsul căruia sunt menţionate valorile alcoolemiei”, după cum se mai arată în sentinţa citată.
În Hotărârea Guvernului României nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, art. 194 stipulează că
”Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două probe biologice la interval de o oră între prelevări. În cazul refuzului de prelevare a celei de-a doua probe biologice nu se efectuează calculul retroactiv al alcoolemiei, dar şi că refuzul persoanei examinate de a i se recolta cea de-a doua probă biologică se consemnează în procesul-verbal de prelevare.” Ce spune Curtea Constituţională în astfel de cazuri Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732/2014, care este general obligatorie, „pentru a fi posibilă trimiterea în judecată şi condamnarea unei persoane pentru săvârşirea infracţiunii de <> prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. (1) Cod penal, condiţia ca îmbibaţia alcoolică de peste 80 g/l alcool pur în sânge trebuie să existe la momentul opririi conducătorului vehiculului în trafic (...) ceea ce implică necesitatea prelevării a două mostre biologice în vederea stabilirii fazei intoxicaţiei etilice (absorbţie sau eliminare) şi a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei”, după cum se mai arată în considerentele deciaiei de achitare pronunţate în cazul lui Ion M, citate de rolli.ro.
