Nu își vor exprima opțiunea de vot la scrutinul din 5 iunie al alegerilor locale însă vor putea vota la cel pentru Parlamentul României.
Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate își vor putea exercita dreptul electoral prin corespondență începând cu alegerile parlamentare din acest an.
Guvernul a adoptat o Hotărâre privind aplicarea legii votului prin corespondență, având în vedere prevederile Legii 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Executivul a stabilit modelele, dimensiunile și condițiile de realizare al documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență, care sunt transmise alegătorului. Acestea sunt:
1. Un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
2. Un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT", prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
3. Certificatul de alegător ce cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului.
4. Instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună la cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute mai sus, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
5. Buletinul de vot prin corespondenţă.
De asemenea, potrivit Legii privind votul prin corespondență, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va încheia cu Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral.
Hotărârea de Guvern adoptată stabilește tipurile de servicii şi produse poştale utilizate pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, având în vedere două fluxuri: plecări trimiteri poștale din România și sosiri trimiteri poștale în România. De asemenea, sunt stabilite tipurile de cheltuieli aferente votului prin corespondenţă, defalcate pe cele două fluxuri mai sus menționate, respectiv:
• cheltuielile generale pentru confecționarea materialelor;
• cheltuielile necesare asigurării serviciilor poștale internaționale;
• cheltuielile necesare asigurării serviciilor poștale internaționale pe fluxul de retur;
• cheltuieli pentru prelucrări ulterioare;
• cheltuieli cu timbre poștale și pentru dotarea Biroului de Schimb Internațional şi a Fabricii de timbre).
Totodată, se stabileşte modalitatea de plată a serviciilor ce vor face obiectul contractului încheiat cu C.N. Poșta Română S.A., plată ce se va face de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Actul normativ mai reglementează cuantumul indemnizaţiilor pentru activitatea membrilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă și a personalului tehnic auxiliar al acestora. Astfel, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă și locţiitorul acestuia vor primi câte o indemnizaţie de 85 de lei pentru fiecare zi de activitate, iar membrii birourilor electorale și personalul tehnic auxiliar câte 65 de lei pentru fiecare zi de activitate.
Impactul financiar referitor la aplicarea dispozițiilor legale privind votul prin corespondență nu poate fi estimat în acest moment deoarece depinde de numărul cererilor formulate de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență.
