Cinci din cei șase deputați de la Botoșani au votat PENTRU respingerea proiectului de modificare a Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Sau, altfel spus, ”legea presei” prin care jurnaliștii pot obține datele necesare pentru redactarea articolelor de interes pentru populație.
Aceeași lege îi obligă pe șefii de instituții publice să răspundă întrebărilor ce le sunt adresate de ziariști. Unii o fac, alții apelează la tot felul de tertipuri pentru a evita total contactul cu mass-media.
Modificarea legislativă respinsă în Camera Deputaților în această săptămână impunea obligativitatea organizării conferințelor de presă o dată pe lună și prevedea chiar sancțiuni acolo unde șefii de instituții restricționau accesul la informațiile de interes public. Mai mult, îi obliga să facă publice o serie de cheltuieli din bani publici care acum sunt puse într-o tentă de semi-transparență.
Toți deputații trimiși de botoșăneni în Parlamentul României au dat vot de respingere, cu excepția lui Lucian Feodorov care se află în concediu medical.
Marius Budăi - DA
Dan Șlincu - DA
Alexandra Huțu - DA
Lucian Feodorov – nu a fost prezent
Andrei Drancă – DA
Costel Șoptică – DA
Justificările oferite de parlamentarii botoșăneni au un numitor comun: s-a votat cum s-a decis la partid.
Sau s-a considerat că în prezent accesul presei în instituții este liber. Ori realitatea actuală indică total opusul, după ce, folosindu-se fără scrupule de pandemie, mulți dintre directori au restricționat total accesul în instituții. Iar o dovadă concretă este ceea ce s-a întâmplat la Casa Județeană de Pensii, tot în cursul acestei săptămâni.
„Legea 544 prevede faptul că directorii de instituții pot organiza conferințe de presă lunare. Nu erau sancționați. Prin acest proiect se prevedea faptul că erau sancționați cu amendă de la 2.000 până la 5.000 de lei. A fost respins proiectul de lege în Parlament, așa a votat majoritatea, așa am votat și eu”,
Dan Șlincu, deputat PSD
Tânăra deputată PSD, Alexandra Huțu și-a justificat votul printr-o empatie cu șefii de instituții care nu ar fi avut ce comunica în conferințe de presă în fiecare lună și astfel ar fi ajuns în postura în care să ofere informații derizorii.
„Instituțiile au deja obligația de a organiza periodic conferințe de presă. Propunerea legislativă viza, cu titlu imperativ, ca acestea să organizeze conferințe de presă în fiecare lună. Eu cred că frecvența cu care se organizează conferințele de presă trebuie să fie decisă de instituțiile vizate, deoarece în funcție de activitățile pe care le desfășoară lunar, au sau nu informații suplimentare de transmis. De la lună la lună, unele au ce comunica în plus, altele nu. Instituirea unei astfel de obligații ar putea duce în cele din urmă la organizarea unor conferințe de presă lipsite de substanță. De aceea am votat împotriva propunerii, alături de ceilalți deputați PSD”,
Alexandra Huțu, deputat PSD
.jpg)
Președintele PNL Botoșani, Costel Șoptică, care are și calitatea de deputat, susține că modificarea nu și-ar fi avut rostul dacă sub lupă s-ar afla activitatea sa din postura de parlamentar...
„Din punctul meu de vedere, orice parlamentar și oricare partid responsabil pentru activitatea lui, trebuie să facă ori de câte ori este nevoie conferință de presă. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, există pentru activitatea parlamentară, site-uri atât pentru Camera Deputaților cât și pentru Senat unde în permanență sunt afișate în termen super ok, maxim 48 de ore, activitatea parlamentarului și prezența în comisii”,
Costel Șoptică, deputat PNL
...însă în situațiile punctuale din teritoriu, și el a considerat că directorii NU pot fi obligați să se întâlnească lunar cu presa. Însă votul final a fost decis, și în cazul de față, în interiorul partidului.
„Toată treaba a plecat de la ideea că sunt situații în care un director de instituție poate comunica săptămânal sau poate chiar la două luni de zile. Cam pe aici au fost argumentele pro și contra. Nu cred că obligativitatea de a face conferințe de presă este în regulă. Dacă mă întrebi pe mine, aș fi votat pentru, dar asta a fost o decizie politică”,
Costel Șoptică, deputat PNL
La fel s-a întâmplat și în cadrul Alianței USR – PLUS.
.jpg)
„Eu am votat pentru că asta a fost decizia coaliției. Ideea este că, de când am început legislatura asta, se face o curățenie la tot ce însemnau proiecte care stăteau la sertar de ani de zile. Și cum le agreăm la nivel de coaliție, așa mergem, ca să începem și cu astea noi, că până acum doar curățenie am făcut. Eu dau îndemn de vot unde am comisii și unde am punct de vedere, acum multe merg la pachet, nu avem plen cu câteva proiecte de lege ca să le dezbatem toate acolo”,
Andrei Drancă, deputat USR
Culmea, inițiatorul acestui proiect de modificare a Legii 544, un deputat liberal, a fost printre cei care au votat pentru respingere.
.jpg)
„Mai ales că și inițiatorul, el singur, a votat împotrivă și în comisie și în plen. Dacă inițiatorul a considerat că așa trebuie să-și respingă legea, noi ceilalți ce să mai facem? Și am văzut că și Consiliul Legislativ a avizat într-adevăr favorabil dar are o serie de precizări vizavi de a demonstra oportunitatea și de a defini acele sancțiuni”,
Marius Budăi, deputat PSD
Prin proiect se mai propunea și accesul neîngrădit la informațiile legate de activitățile comerciale sau financiare ale unei instituții ori autorități. Proiectul ar fi trebuit să anuleze prevederea din Legea nr. 544/2001 care stabilește excepția de la accesul liber al cetățenilor în cazul informațiilor „privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale”.
Motivul principal pentru apariția modificărilor era că în spatele prevederilor actuale se pot ascunde diverse fapte mai mult sau mai puțin legale ale autorităților locale. Un exemplu concret ar fi cel al primarilor care organizează concerte din bani publici și, ulterior, nu publică informații cu privire la banii plătiți artiștilor pentru concertele susținute.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
