Modelul creşterii economice şi a creării de locuri de muncă exclusiv pe baza investiţiilor străine este pus la încercare de realitatea de pe piaţa muncii: investiţiile străine nu aduc neapărat salarii mai mari în judeţele unde predomină.
Cel mai pregnant se vede diferenţa între unul din judeţele care au atras cele mai multe şi mai mari investiţii străine din ultimii 20 de ani, Bihor, aproape de graniţa de vest şi judeţul Botoşani, aflat în nord-est, unde investiţiile străine sunt de 14 ori mai mici.
Potrivit Ziarul Financiar, salariul mediu net din Bihor şi prin asimilaţie, din Oradea, era de 2.894 de lei în octombrie 2021, faţă de 2.986 de lei în Botoşani, conform Institutului Naţional de Statistică. Nici Aradul nu este departe, cu un salariu mediu net de 3.025 de lei. Toate cele trei judeţe sunt sub salariul mediu net pe economie din octombrie 2021, de 3.544 de lei.
În perioada octombrie 2019-octombrie 2021, adică în cei doi ani pandemiei, salariul mediu net a crescut în cele două judeţe cu 16%, respectiv 15%. În Arad a crescut cu doar 7%.
Pe de altă parte, stocul de investiţii străine directe era în Bihor de 1 miliard de euro la 31 decembrie 2020, de 14 ori mai mare decât cel din Botoşani, de 74 milioane de euro.
Era de aşteptat ca cererea mai mare din partea angajatorilor să se transpună în salarii mai mari. Însă iată că investiţiile străine nu reuşesc să imprime în economie suficientă ofertă de muncă astfel încât angajaţii să se ducă spre mult aşteptatul salariu mediu de 1.000 de euro net, adică 5.000 de lei.
Cu o inflaţie în puternică revenire, bruma de creşteri salariale reale din ultimii zece ani începe să dispară. Care este explicaţia? O spun în discuţii informale chiar membrii Consiliului Investitorilor Străini. Strategia de atragere de investiţii cu orice preţ, fără o perspectivă a valorii adăugate, nu mai este de actualitate.
Investitorii străini trebuie convinşi să intre pe piaţa locală, dar nu orice investitori, ci în primul rând companiile care aduc valoare adăugată înaltă şi care încheie parteneriate cu sistemul de cercetare şi învăţământ pentru dezvoltarea de produse aici.
Simpla integrare în lanţurile de componente, cu 90% din valoarea adăugată rămasă la sediile centrale (headquarters) şi în centrele de cercetare-dezvoltare din alte ţări nu poate aduce dezvoltare, ci doar locuri de muncă plătite sub media pe economie, pe perioade temporare.
România nu are nici o strategie vizibilă de atragere a investiţiilor străine cu mare valoare adăugată. Ce departament, ce minister se ocupă de atragerea investiţiilor străine? Nu ştie nimeni. Deocamdată se restructurează ministerele pentru a-i face loc Gabrielei Firea cu Ministerul Familiei. Este bine să ai un astfel de minister, dar mâncare cine aduce aduce în familie şi cine plăteşte facturile la energie? Unde este Ministerul Producţiei? Sau al Investiţiilor?
Tema atragerii de investiţii şi de creare de locuri de muncă este complet uitată. Nu apare în discursul niciunui ministru, al premierului sau al preşedintelui.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
