În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
În 1989 erau pionieri, copii ai patriei socialiste. Probabil că cei mai mulți dintre elevii de astăzi nu știu ce însemna, în anii comunismului, a fi pionier. Cravata roșie, cămașa albă și șnurul albastru, galben sau roșu, plus colecția de insigne prinsă de buzunarul de la piept. Desigur, toate acestea făceau parte din politica de îndoctrinare și înregimentare timpurie în sistemul comunist. Toată atenția era îndreptată către Partidul Comunist și conducătorul suprem.
După cum părinții de astăzi (elevi ai acelor ani) își aduc de bună seamă aminte, imediat ce treceau în clasa a II-a, foștii șoimi ai patriei (copiii între 4 și 7-8 ani) primeau – în cadrul unei ceremonii – cravata roșie de pionier. Dar nu oricum! Fiecare pionier depunea un jurământ de credință. Cu mâna pe drapel, elevul de 7 sau 8 ani rostea cu patos: "Eu, (numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic şi disciplinat, să cinstesc cravata roşie cu tricolor".
În septembrie 1989, școlile fremătau de pionieri. Organizați pe clase denumite detașamente. În cadrul detașamentului erau aleși, în funcție de rezultate la învățătură, comandanții: de grupă (purtător de șnur roșu), de detașament (șnur galben). Un singur elev purta șnurul albastru: comandantul de unitate (școală).
Pentru a înțelege la ce nivel se ajunsese cu îndoctrinarea copiilor în anii comunismului, ar trebui să ne imaginăm că astăzi, în școlile noastre, elevii ar rosti doar aceste cuvinte: “Pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului - înainte! Tot înainte”.
Era deviza pionierilor români și nimeni nu protesta, nimănui nu i se părea absolut deloc nefiresc acest tip de discurs.
În septembrie 1989, o parte din eroii acestui material aveau 12 sau 13 ani. Înainte de vacanța de iarnă, probabil că au îmbrăcat pentru ultima dată costumul de pionier. Revenirea la școală în ianuarie 1990, după acel Decembrie revoluționar, a însemnat renunțarea la tot ce li se inoculase până atunci.
O lume nouă li se deschidea înainte. Era lumină în case, nu mai mergeau la magazin cu cartela de pâine sau de ulei, nimeni nu mai număra câte lingurițe de zahăr pe lună se cuvine fiecărui membru al familiei. Începeau să apară portocalele, bananele, iar părinții se avântau curajos dincolo de granițe. Se cumpăra și se vindea orice, chiar dacă libertatea care dădea năvală părea încă firavă.
În acei ani, un profesor din Botoșani a avut inspirația de a le adresa elevilor din clasele a VI-a și a VII-a întrebări despre ziua de 1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului.
Răspunsurile (re)citite astăzi, după 30 de ani, ilustrează cu asupra de măsură un aspect al societății românești post-comunism. Chiar dacă rămasă în urmă, ideologia încă se făcea simțită în limbaj, dar și în modul de gândire al foștilor pionieri. E destul să extragem câteva expresii precum: ”simbolul Păcii”, ”Planeta Albastră”, ” prietenii mei din China, Franța și URSS”, ”o mulțime de copii, de rase diferite, într-o horă” etc.
Încă o constatare importantă: în anii 90, copiii își doreau ca de 1 Iunie să fie liberi să se joace, să petreacă ziua alături de părinți. Acest lucru s-a întâmplat între timp: în România, 1 Iunie este declarată prin lege zi liberă pentru copii și părinți. În 2020, copiii își doresc, printre altele, ca de ziua lor să se oprească circulația mașinilor. În felul acesta vor avea loc pentru joacă. Măcar o zi.
Prof. Octavia Buhociu a avut răbdarea, în acei ani de după 1989, să îi chestioneze pe elevii Școlii 12 din municipiul Botoșani. Răspunsurile copiilor au fost publicate în presa locală a acelor vremuri.
”S-ar putea face studii sociologice, istorice”, este de părere prof. Octavia Buhociu, însă ”numărul participanților nu-i prea mare ca să se poată trage niște concluzii sigure”.
Elevii de atunci au crescut. Astăzi sunt părinți, unii chiar bunici.
”Poate unii cititori se vor recunoaște în unele inițiale din secolul trecut, ca să nu scriu mileniul trecut... Pentru mine ar fi o mare bucurie!”,
Prof. Octavia Buhociu
Elevi ai Școlii Generale nr 12 Botoșani, în anii de după Revoluție (1990, 1991, 1992)
1 Iunie 1990
1.Dacă fiecare copil are o zi proprie de naștere pe care o sărbătorește, de ce mai este nevoie de ziua de 1 iunie?
-Pentru că 1 iunie vestește sosirea verii și copilul poate fi asemuit cu vara prin căldura pe care o aduce în familie. (M.U., VI-a D)
-Trebuie sărbătorit și copilul, care este simbolul păcii și al copilăriei. (M.B., a VI-a D)
-Pentru că și copiii născuți iarna sau toamna să se poată bucura de o zi caldă și frumoasă. (R.Z.,a VI-a D)
-Dragi oameni mari, numai o zi pe an de bucurii, de veselie, de împlinire a tuturor dorințelor este extrem de puțin. Această zi e o prelungire a fericirii copiilor de pe Planeta Albastră. (M.C., a VII-a B)
2. Cum aștepți această zi?
-Cu emoții pentru a vedea ce va face pentru noi noua conducere a țării. (C.M., a VII a-B)
-Cu nerăbdare pentru că atunci trebuie să se-ntoarcă părinții mei din străinătate. Cu sentimente curate, cu dragoste și cu un buchet de flori albe ca sufletul unui popor. (A.S.,a VI-a D)
3.Ai dori ca această zi să fie în alt anotimp?
-Nu, prefer luna iunie pentru că atunci sunt flori multe și copiii înșiși sunt frumoși ca florile. (L.B., a VI-D)
-E bine așa cum este. (A.B.,aVI-aD)
-Măcar o dată să fie iarna ca să pot primi și eu o pereche de schiuri sau de patine. (S.S.,aVII-aB)
-Cum toate anotimpurile sunt frumoase, ar putea fi câte o zi în fiecare anotimp. (A.D.,a VII-aB)
4.Ce ai vrea să ți se-ntâmple în această zi?
-Aș dori să împart copiilor săraci, care nu știu de această sărbătoare, multe daruri. (L.B. a VI-a D)
-Aș vrea să primesc trei scrisori de la cei trei prieteni ai mei din China, Franța și URSS. (C.M. a VII-a B)
-Aș dori să mă viziteze un copil din altă țară. (D.B.,a VII-a B)
-Să-mi aducă părinții blugi din străinătate.(S.C., a VII-a B)
-Aș dori ca toți copiii din lume să vină în România să ne cunoască pe noi, copiii din România. (N.P., a VII-a B)
-Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu extratereștri și apoi să fac o călătorie pe planeta lor. (M.M.,a VII-a B)
-Aș dori să mi se întâmple ceva deosebit, un fapt ce merită consemnat în jurnal. (A.P.,a VI-a D)
-Aș dori să fie bine în țară .(L.D., a VI-a D)
-Aș dori să-mi scrie prietena mea din Franța. (R.Z.,a VI-a D)
-Aș dori să am o întâlnire cu toți conducătorii statelor din lume. Să găsesc să cumpăr banane. (R.B., a VI-a D)
-Să mi se-ntâmple să conduc o mașină. Să fac o excursie la Ipotești. (N.S., a VI-a D)
5. Ce mascotă propui pentru 1 iunie?
-O insignă: o mulțime de copii, de rase diferite, într-o horă. (I.P.,a VI-a D)
-Trei copii de rase diferite. (M.F.,a VI-a D)
-Un copil care primește cadouri. (A.B.,a VI-a D)
-Un glob pământesc ce râde. (A.I.,a VII-a B)
-Un copil călărind un cal alb. Două mâini, de culori diferite, strânse în semn de prietenie. (D.D., a VII-a D)
6.Propune o definiție acestei zile!
-Ziua florilor pentru flori. (L.B., a VI-a D)
-Copii din toate țările, iubiți-vă !(N.P.,a VII-a B)
-Ziua în care visele devin realitate . (I.A., a VI-a B)
7.Ce crezi că trebuie să se facă pentru copiii țării?
-Aș vrea să se facă cât mai multe parcuri, grădini și dulciuri pentru copii. (I.P.,a VI-a D)
-Să se construiască locuri de joacă cât mai moderne, fiecare oraș să aibă parcuri de vacanță. (M.B., a VI-a D)
-Să se acorde mai multă atenție viitorului nostru! Să ni se prețuiască toate calitățile ! (A.A., a VII-a D)
-Să se dea o lege : de 1 iunie să nu se facă școală !(A.P.,a VI-a D)
-Să se înființeze cluburi pentru copii, conduse de copii, pentru ca programul să fie pe placul nostru, nu al oamenilor mari. (A.I., a VII-a B)
-Să se înființeze un minister al copiilor. Să fie mai multe stațiuni de vacanță pentru copii. Să se înființeze ministerul copilăriei în conducerea căruia să fie copii… (A.A., a VII-a B)
1-2 iunie 1991
Ministerul copiilor decretează
1.Ce reprezintă 1 iunie pentru tine?
-Ziua în care mă simt cu adevărat copil.(M.I.)
-Este ziua în care noi semănăm cu o floare gingașă.(A.S.)
-Prima zi de vară-pentru mine, ziua copiilor pentru copii.(P.A.)
-Este ziua în care un copil orfan și-ar dori o mamă care să-l mângâie, cel puțin.(N.T.)
2. Care a fost cea mai frumoasă zi de1 iunie din viața ta?
-Anul trecut când părinții mei au putut să-mi ofere lucruri de care nici nu auzisem până atunci. (A.B.)
-A fost atunci când am putut și eu să-mi contrazic fratele mai mare decât mine. (R.Z.)
-La 1 Iunie 1988 am aflat că în vacanță voi putea vizita o gradină zoologică. (N.T.)
-Când această zi a căzut într-o duminică. (M.B.)
3.Ce-ai vrea să se întâmple anul acesta de 1 iunie?
-Să fim liberi în această zi. (I.I., M.F.)
-Aș vrea să iau cât mai multe note de zece. (M.I.)
-Aș dori să primesc scrisori de la prietenele mele din Franța și din Fălești. (D.A.)
-Aș vrea să văd la televizor cât mai multe desene animate, comedii. (Alina S.)
-Ce bine ar fi dacă prietena mea din Franța m-ar invita să petrec câteva zile la Paris, vara asta! (L.B.)
-Nu am preferințe, întâmplă-se ce s-o întâmpla! (P. Alina)
-Să merg într-o excursie, iar părinții să-mi pregătească o surpriză. (P.R.)
4.Daca ai fi ministru al învățământului , ce măsuri ai lua pentru sărbătorirea zilei de 1 iunie?
-1 iunie ar deveni zi liberă. (I.I., R.Z.)
-Aș strânge fonduri și aș construi un parc ca în Franța, unde să se poată învăța tot felul de meserii. (A. Bursuc)
-Aș face ca revistele, publicațiile pentru tineret ce apar la București să ajungă și în orașul nostru. (P.I.)
-Aș organiza spectacole la care accesul copiilor să fie gratuit. (B.M.)
1992 - 1 iunie, o zi în care totul este posibil
1.Ce înseamnă 1 iunie pentru tine?
-O zi în care toți copiii sunt și mai prieteni, iar fericirea fiecăruia contribuie la fericirea celorlalți.
-Ziua în care soarele parcă-mi șoptește : ”Nu te speria, încă mai ești copil!”
- …o zi a mânjilor în care totul este posibil…
-…ziua în care unii sunt, poate, pentru prima dată fericiți.
2.Dacă totul ar fi posibil, cum ți-ai petrece aceasta zi?
-Mi-aș petrece ziua într-o țară unde mi se permite totul.
-Aș vrea să găsesc un milion de lei și apoi să-l pierd.
-Aș face o grădină plină cu flori, copaci, iar pe bănci să fie multe jucării și pentru copiii orfani.
-Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu copii din lumea-ntreagă.
-Mi-aș petrece ziua în mijlocul naturii, singură, să-mi amintesc de scurta viață de până acum, să visez la o viață pe care, poate, n-o voi avea niciodată.
-Aș da timpul înapoi, măcar vreo zece ani.
-Direcția: Țara Minunilor unde totul e posibil.
-M-ar interesa să văd filme despre viața copiilor din lumea întreagă.
-Măcar pentru o clipă aș face tot pământul fericit.
-Atât mi-aș dori: să pot oferi fericirea și dragostea mea celor lipsiți de bucurii.
3.Continuă ideea: ”Mă trezesc într-o dimineață și constat că am devenit adult,ă. Îngrozit,ă mă reped în camera părinților : ei au redevenit copii… ”
-…aș plânge după copilărie și aș încerca să-mi înțeleg copiii părinți…
-Dar n-aș vrea să se întâmple așa. Vreau să-mi trăiesc copilăria ce nu se va mai întoarce și, dacă s-ar putea să rămân așa, cu sufletul curat de copil, întotdeauna.
-Devenit adult, aș încerca să organizez ceva în folosul caselor de copii pentru ca și ei să simtă că oamenii acestui popor nu-i uită.
-Dacă s-ar întâmpla așa cum ziceți și n-ar mai fi cale de întoarcere, cu siguranță că aș face totul că să-mi ajut familia.
-I-aș crește pe părinți așa cum m-au crescut și ei pe mine.
-Ar trebui să muncesc din greu ca să-mi întrețin copiii.
-Nu-mi vine să cred și nici nu-mi pare bine. Eu vreau să mai fiu copil.
-I-aș trimite la scoală, i-aș pune la treabă, i-aș trimite la cumpărături, i-aș bate daca ar lua note mici…
-Le-aș pregăti o atmosferă ca în basme :o muzică lentă, armonioasă, multe, multe dulciuri și multe jucării. Apoi i-aș trezi din somn, sărutându-i părintește și… copilărește.
-M-aș întreba cu cine seamănă. Cu mine ! Aș încerca să le dau fericirea pe care și-o doreau în copilăria lor…
-Și eu care mă simțeam fericită că sunt copil, că nu duc pe umeri povara greutăților…Va trebui să joc rolul unei mame adevărate, dar nu cred că aș fi în stare..
-Deși mare, aș fi mică și neajutorată în lumea aceasta frământată de lipsuri și neînțelegeri. Aș tânji după dragostea mamei, bunătatea bunicii și înțelegerea tatei. M-aș simți stânjenită, nu aș ști cum să mă port cu ”foștii” părinți.
Partea a doua a materialului dedicat zilei de 1 Iunie vă propune o revenire în prezent. O altă generație, pe alocuri cu aceeași profesori. Întrebări și răspunsuri în anul 2020, în aceeași Școală 12 din Botoșani. Întrebări adresate de data aceasta de către prof. Elena Bursuc. La care se adaugă desene realizate sub îndrumarea prof. Dana Hlihor. Teleșcoală, pandemie, online, izolare. Cu toate acestea, pentru copiii de astăzi ziua de 1 Iunie înseamnă tot bucurie, împreună, joc.
Elevi ai Școlii Generale nr 12 Botoșani – 2020, în timpul pandemiei COVID-19
1. Ce înseamnă 1 iunie pentru tine?
-Pentru mine 1 Iunie este o zi în care copiii se distrează mai mult, pentru că este vară, este cald și frumos afară și au mai mult timp liber.
-O zi de distracție, în care petrecem cu familia.
-O zi doar a copiilor, în care până și părinții pot redeveni copii.
-Ziua în care mă simt importantă și iubită, dar mai ales norocoasă pentru că sunt copil.
-Pentru mine înseamnă o poveste, pe care nu o poți trăi la nesfârșit. O poveste, care, oricât ai vrea, nu o poți opri în loc, să te bucuri de ea pentru totdeauna.
-Este o zi speciala, deoarece este Ziua Internațională a Copilului. Se sărbătorește miracolul nașterii, al purității și al inocenței.
2.Dacă totul ar fi posibil, cum ți-ai petrece ziua?
-Dacă aș fi fost puțin mai mare, cred că m-aș fi dus cu niște prieteni, cu trenul, la mare și seara am fi făcut un foc de tabără și am fi spus povești.
-Aș merge în munți la o cabană.
-M-aș duce într-un loc, la o mare cu mulți pești colorați și unde să fie toți prietenii mei.
-Mi-aș petrece această zi cu prietenii, mâncând multă înghețată.
-Această zi ar arăta așa : 2 ore stau într-o barcă pe un lac cu prietenii mei cei mai buni ; 1 oră și 30 minute aș sta numai cu părinții mei ; 1 oră și 30 minute aș sta cu sora mea ; până la ora 17 fac ce vreau (mă plimb cu familia, mănânc cu prietenii) ; seara îmi ajut părinții să se simtă din nou copii.
-Alături de prietenii mei, oferindu-ne daruri unii altora, jucându-ne împreună.
3. Ce mascota propui pentru 1 iunie?
-Un cățeluș.
-Eu aș alege un dragon jucăuș pentru că atunci când eram mai mic vorbeam cu prietenii din cartier cum ar fi să zburăm pe un dragon.
-O mascotă care să arate un curcubeu.
-O mascotă veselă, amuzantă, care să fie pe placul tuturor copiilor.
- Doua mascote aș propune: o pisică galaxy cu steluțe plutitoare; o mașină cu toți super-eroii, răufăcătorii, Gumball, desene.
-Un câine vesel.
4.Propune o definiție pentru 1 iunie!
- 1 iunie, ziua în care toți copiii, până și tinerii - adulți se simt fericiți.
-1 iunie = cadou, petrecere, grătar.
-Fericire, distracție, liniște.
-1 iunie este ziua în care copiii se bucură de libertate și de atenția acordată, iar adulții își aduc aminte de copilăria lor.
-1iunie = ziua în care toată lumea are dreptul la distracție.
- Ziua Copilului reprezintă inocența și veselia.
5.Ce ar trebui să se facă pentru copii?
-Ar fi super dacă, de 1 iunie, toate locurile de joacă pentru cei mici, unde se plătește intrarea, ar fi gratuite.
-Să se dea bilete gratuite la parcul de distracții pentru copii.
-Să mergem la școală după-masă și apoi de acolo unde vrem noi.
-Ar fi frumos să se oprească circulația mașinilor, să fie mai mult spațiu pentru o petrecere mare la care să fie invitați toți copiii.
-După părerea mea, ar trebui să se facă mai multe spații de joacă și să fie respectate drepturile copilului.
6. Continuă ideea: ”Mă trezesc într-o dimineață și constat că am devenit adultă. Îngrozită, mă reped în camera părinților : ei au redevenit copii…”
A. -Dacă m-aș trezi adult, aș fi uimit și puțin speriat pe moment. În legătură cu părinții mei care au devenit copii, chiar nu știu ce aș face, aș rămâne șocat pentru mult timp. -Psst ! mama, trezește-te ! -Cine ești, ce vrei ?, răspund eu somnoroasă. -Cum adică cine sunt ? Sunt Ella, fiica ta. -Ella, fiica mea ! -Da,… off, Doamne, ce e cu tine ? Mă uitam zăpăcită la ea. Ieri seara mă culcasem copil, iar dimineața eram adultă. În timp ce-mi adunam, gândurile, ea-mi spune : -Ce cadou ai pentru mine ?
B.Dacă mi s-ar întâmpla așa ceva, m-aș duce la gară, să iau trenul spre niște rude și prieteni să văd dacă și ei au pățit așa ceva.
C.Dacă mi-aș vedea părinții copii, aș vrea să-i îngrijesc. M-aș simți matură.
D. Acum știu exact cum arată părinții mei, copii. Totodată mă simt îngrijorată deoarece nu știu ce pas să fac mai departe. Părinții mei au mereu un plan pregătit din timp. / Mă simt speriată și tristă. Când ești copil nu ai probleme. Nu mă simt pregătită pentru viața de adult.
E. M-am culcat obosit sperând că mâine să revină totul la normal. A doua zi am observat că sunt din nou copil, iar pe părinții mei i-am găsit tot părinți. Din cea zi am încercat să-mi ajut părinții la treburi. Ziua de ieri nu am luat-o ca pe o pedeapsă, ci mai mult ca pe o lecție de viață.
F.Aș fi foarte ciudat surprinsă, foarte fericită pentru că așa pot să fac pentru părinții mei ce fac și ei pentru mine (mă răsfață).
G. Când m-am trezit, simțeam ceva ciudat. M-am uitat în oglindă: eram transformată într-o persoană adultă. M-a cuprins panica și m-am dus la părinți, care, spre surprinderea mea, erau ca niște copilași. Ei erau bucuroși că, de acum încolo, eu va trebui să am toate responsabilitățile casnice. Eu îi priveam nedumerită, gândindu-mă cum voi fi eu în această postură nouă pentru mine. Mi-am lua rolul în serios, nu era altă cale. Nu a fost ușor. Mai corect ar fi să spun că a fost greu. A trecut noaptea. A doua zi totul revenise la normalul normal: totul fusese un vis! Copilăria este încă în fața mea, unică, frumoasă și datorită părinților mei.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
