Din cauza consumului de alcool, un român moare la fiecare oră.
„Un pahar cheamă un alt pahar”, spune Mircea*, voluntar la Alcoolicii Anonimi de peste 20 de ani. Persoanele care se luptă cu dependența de alcool „consumă pentru că nu pot să spună «nu»”, iar societatea nu face mare lucru ca să-i ajute să spargă cercul dependenței, adaugă el. Mircea are 59 de ani și a cunoscut sute de oameni care fac eforturi să-și refacă viața. Ca fost dependent de alcool, și el se străduiește în fiecare zi să se abțină de la băutură, scrie Libertatea.
Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA definește alcoolismul drept imposibilitatea unei persoane de a controla sau stopa consumul de alcool, chiar dacă este conștientă de consecințele sociale și de sănătate pe care acesta le are.
Acest consum excesiv are impact direct asupra modului în care funcționează creierul, motiv pentru care dependența de alcool e considerată afecțiune medicală. Sub influența alcoolului, emoțiile pot deveni exagerate, iar memoria poate fi afectată. Alcoolul poate, de asemenea, să influențeze diverse funcții vitale ale corpului.
Pe măsură ce o persoană consumă mai mult alcool, crește și toleranța acesteia la el, așa că persoana respectivă va consuma tot mai mult pentru a simți efectele băuturii. Așa intervine dependența. Deoarece creșterea cantității de alcool se face progresiv, de cele mai multe ori dependenții nu-și dau seama că au o problemă.
„Granița între uzul și abuzul de alcool nu este clar definită și ea se orientează mai degrabă după riscurile pentru sănătate decât după atitudinea față de consumul de alcool. Cum riscurile nu sunt aceleași pentru fiecare, mulți oameni reacționează cu suspiciune când li se spune că abuzul de alcool are loc atunci când se bea”,
spune Gabriela Bălan, psihologă, specialistă în dependențele de alcool și droguri.
Dintre aceștia, aproape 900.000 sunt adolescenți. În România, 1,3% din populația în vârstă de 15 ani și peste este dependentă de alcool, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, incluse într-un raport al Ministerului român al Sănătății. Alcoolismul afectează în mai mare măsură bărbații decât femeile. Potrivit studiilor recente, alcoolul nu aduce niciun beneficiu pentru sănătate și nicio cantitate de alcool nu e considerată sigură, anunță Organizația Mondială a Sănătății.
În România, numărul persoanelor prinse băute la volan a crescut constant în ultimii ani.
Mircea a devenit conștient că e dependent de alcool abia după o întâmplare în care era cât pe ce să-și piardă viața și să distrugă și viețile altora. După o petrecere de Revelion, a urcat la volan, deși băuse mult și nu avea nici permis. Era împreună cu doi colegi. Mașina a alunecat, a ieșit de pe carosabil și a ajuns deasupra unui șanț. Vizavi era un grup de copii.
„Norocul meu a fost că au fugit ei, ca potârnichile. S-au speriat, că altfel i-aș fi lovit.În momentul ăla tremuram din toate încheieturile, eram șocat de ce s-a întâmplat acolo. M-am trezit instantaneu din toată beția aia și nu mi-a mai trebuit nimic”,
povestește Mircea.
Întâmplarea a fost punct de cotitură în viața voluntarului, care a simțit că trebuie să schimbe ceva. A găsit sprijin la Alcoolicii Anonimi, unde a cunoscut oameni cu experiențe asemănătoare. Din păcate, a fost și singurul sprijin pe care l-a primit. „Noi ne ajutăm reciproc”, spune el. Statul român face doar campanii de informare Deși România a recunoscut alcoolismul ca boală la începutul anilor 2000, cei care se luptă cu dependența au parte de prea puțin sprijin, spune Mircea. Crede că ăsta e unul dintre motivele pentru care mulți alcoolici nici nu mai încearcă să se trateze. „Statul român nu face nimic să-i ajute pe bolnavii ăștia, dar când din cauza bolii (oamenii aceștia, n.r.) fac ceva, sigur că-s răspunzători”, adaugă voluntarul. „Prea sărim să-i acuzăm pe cei care, de fapt, sunt victime”, punctează el.
Ministerul Sănătății confirmă că nu derulează programe de tratament pentru persoanele dependente de alcool. Tot ce există sunt câteva programe de informare și educare realizate de Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.
INSP, de exemplu, derulează programul RO19 „Inițiative în sănătatea publică”, în care medicii de familie au primit un Ghid de prevenție. Conform acestui ghid, în cazurile extreme, medicul de familie poate să recomande o evaluare la psihiatru, însă aceasta se face numai cu acordul pacientului. Psihiatrul urmează să recomande tratamentul în spital sau în ambulatoriu, în funcție de situație, și poate recomanda ședințe de psihoterapie.
Familiile alcoolicilor sunt adesea neputincioase Lipsa unor programe clare pentru ajutorarea celor care consumă alcool pune presiune atât pe dependenți, cât și pe familiile acestora. „Dacă trăiești lângă un dependent, cu siguranță dezvolți niște comportamente care nu sunt firești, nu sunt umane”, spune Mircea.
Iar situația nu este unică la noi. La nivel european, nouă din zece dependenți de alcool nu primesc tratament adecvat. Apoi, pe lângă tratament, ar trebui creat un întreg sistem care să-l susțină pe bolnav și care să includă și familia acestuia, pentru ca șansele de recuperare să crească.
„Nu e destul să ceri ajutor, este important și să îl accepți”,
spune Gabriela Bălan.
În momentul în care psihologul sau psihiatrul tratează un dependent de alcool, ar trebui să îl trateze și pe partenerul acestuia, care de multe ori, la fel ca persoana alcoolică, nu realizează că are nevoie de ajutor.
„Unui suferind îi corespunde un îngrijitor al suferinței. Un co-alcoolic este o persoană din preajma alcoolicului, un aliat al acestuia şi un dublu participant la boală: îşi primeşte şi el partea şi contribuie involuntar la stabilizarea bolii”,
explică terapeuta.
Și familia, prietenii sau colegii pot contribui involuntar la alimentarea dependenței celui bolnav, prin „co-dependență”: îi scuză comportamentul, îl scutesc de anumite responsabilități, ori dimpotrivă, încearcă să-i dovedească minciuna sau să-l controleze. Iar asta doar amplifică situația.
„Când suferă un organ, suferă toate”,
subliniază Gabriela Bălan.
Cum afectează alcoolul comportamentul și sănătatea După fumat și hipertensiune arterială, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc pentru afecțiuni grave de sănătate și moarte prematură în statele Uniunii Europene, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Concret, mai mult de 3 milioane de decese care au loc în fiecare an la nivel global sunt asociate, într-un fel sau altul, consumului excesiv de alcool, cele mai multe prin boli digestive și cardiovasculare, urmate de cancere și traumatisme – accidente rutiere sau violențe fizice.
Alcoolul, la fel ca drogurile, blochează neurotransmițătorii din creier și astfel, distorsionează comportamentul şi alterează senzațiile, percepțiile, gândurile și emoțiile, care toate sunt reglate de creier, explică psihologa Gabriela Bălan. Pe termen lung, consumul excesiv de alcool poate provoca leziuni cerebrale, demență, distruge neuronii, afectează memoria, concentrarea și provoacă depresie.
În anul 2021, ultimul pentru care există date, în România au fost aproape 18.000 de internări pentru diagnosticul de tulburări mintale și de comportament din cauza consumului de alcool, conform datelor înregistrate la nivelul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică.
Dintre acestea, peste 3.200 de cazuri erau la pacienți noi, potrivit raportărilor medicilor de familie.
Citește articolul integral AICI
