La mijlocul săptămânii trecute, social-democrații botoșăneni s-au întrunit într-o ședință în cadru lărgit pentru acordarea unui vot în vederea unei candidaturi la Parlamentul European.
Comitetul Executiv Județean este structura care a fost convocată miercuri și care este formată din toți președinții de filiale municipale, orășenești și comunale, din parlamentari, primari, viceprimari, președinte și vicepreședinte ai Consiliului Județean și chiar consilieri județeni și municipali.
Inițiativa organizării ședinței a venit de pe plan local, iar principalul motiv al întrunirii l-a reprezentat acordarea unui vot de susținere Doinei Federovici, președintele PSD Botoșani, pentru o candidatură pe un loc eligibil la Parlamentul European.
A fost singurul social-democrat botoșănean care și-a manifestat dorința de a intra în cursa pentru un mandat de deputat european astfel încât a primit fără probleme sprijin în vederea intrării în cursa pentru alegerile europarlamentare.
Hotărârea Comitetului Executiv Județean este o primă etapă în vederea obținerea unui loc eligibil, absolut necesară însă pentru ca șefii de la București să țină cont de năzuințele politice ale șefei PSD Botoșani.
Ar fi practic imposibilă introducerea pe lista pentru Parlamentul European a unei persoane care nu este susținută de filiala din care provine.
Iar Doina Federovici a fost votată de peste 100 de membri ai PSD Botoșani.
De altfel, în cursul lunii octombrie, de la nivel național a fost făcută publică o listă în care Doina Federovici apărea ca variantă de candidat pe locul 7, cu șanse reale de a obține un mandat la Bruxelles.
Pe poziția menționată, numele său era trecut alături de cel al fostului ministru al Muncii, Marius Budăi.
Doar că la ședința menționată, actualul deputat nu și-a manifestat aspirațiile la o demnitate de rang european.
Lista prezumtivă a PSD pentru alegerile europarlamentare:
1. Mihai Tudose
2. Carmen Orban
3. Victor Negrescu
4. Claudiu Manda
5. Dragoş Benea
6. Maria Grapini
7. Doina Federovici
8. Dan Nica / Rovana Plumb
9. Lavinia Şandru / candidat PPUSL
10. Corina Creţu
României îi revin 33 de mandate de deputat european și cum scorul din sondaje al PSD este undeva la 30%, locul 7 de pe lista social-democraților ar trebui să îi aducă ocupantului fără probleme un mandat în cadrul Parlamentului European.
În plus, Doina Federovici are avantajul funcției de președinte al Organizației Naționale a Femeilor Social - Democrate, pe care o deține după alegerile din 2020. Și este o regulă nescrisă ca pe locurile eligibile să se regăsească și o reprezentantă a organizației de femei. Totodată, este și singura femeie președinte de CJ pe care partidul o are.
O eventuală candidatură pentru un mandat de europarlamentar era vehiculată încă din 2019, când lidera PSD Botoșani ar fi testat la șefii de la București poziționarea pe un loc eligibil, prin prisma rezultatelor pe care le-a obținut filiala județeană după ce ea a preluat funcția de președinte al partidului.
Nici în 2020 nu a fost tocmai confortabilă cu candidatura pentru președinția Consiliului Județean, însă a fost nevoită să și-o asume în urma unei reguli generale impusă la nivel național prin care președinții filialelor județene ai PSD trebuiau să candideze la CJ-uri dacă președinții în funcție ai Consiliului Județean nu o mai făceau. Și pentru a bloca o nouă candidatură a lui Costică Macaleți, pe care a încercat să îl îndepărteze din funcție inclusiv în timpul mandatului acestuia, a intrat în cursa pentru șefia CJ Botoșani, deși planurile sale erau altele.
Plecarea sa din fruntea CJ-ului ar readuce însă filiala în situația din 2020, când partidul nu îl mai susținea pe Costică Macaleți, ea nu își dorea o candidatură, în schimb și-o anunțaseră deja Dorin Birta și Lucian Trufin.
Iar asta a creat oarece fricțiuni interne, întrucât un candidat venea din zona Dorohoiului, iar celălalt din cea a Săveniului, prinicipalii poli de putere din județ ai social-democraților.
Pentru a mobiliza întreg activul de partid și a pune capăt disputei dintre cele două tabere a fost necesară intrarea în cursă a unui lider cu notorietate care să nu provină din cele două mari zone de influență din PSD.
Practic, candidatura din 2020 a Doinei Federovici a fost o soluție de compromis. Pe care șefa social-democraților pare să nu mai fie dispusă să îl facă din nou.
Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 9 iunie 2024, iar cele locale spre finalul lunii septembrie a acestui an, ceea ce înseamnă că, dacă va dobândi un mandat de europarlamentar, Doina Federovici va trebui să demisioneze din fruntea CJ-ului, iar consilierii județeni vor trebui să își desemneze prin vot un președinte interimar care să ocupe funcția timp de aproximativ trei luni.
Nu ar fi o noutate la Botoșani. În 2003, Ioan Aniculăese, președintele social-democrat al Consiliului Județean, a renunțat la funcție pentru un post de consul, consilierii județeni desemânându-l președinte până la alegeri pe Constantin Conțac.
În 2015, din cauza condamnării pentru fals intelectual, Costică Macaleți, pe atunci prefect, l-a demis pe liberalul Florin Țurcanu din funcția de președinte. Consilierii județeni l-au ales prin vot pe Gheorghe Sorescu președinte interimar.
Problema din 2024 este că social-democrații nu mai sunt siguri de majoritatea din CJ. Ei au 16 mandate din 33, iar prin fuziunea PNL – ALDE, cei trei consilieri județeni aleși pe listele liberalilor-democrați au trecut la grupul liberal, pe care îl conduce tocmai Bogdan Dăscălescu, președintele ALDE Botoșani.
Ar rămâne în joc cei doi consilieri județeni ai Pro România, un prilej minunat pentru Mihaela Huncă, vicepreședinte național al acestui partid, de a-i ”mulțumi” Doinei Federovici pentru trecerea sa pe linie moartă în PSD, terminată cu intrarea în Pro România.
Votul va fi însă unul secret astfel încât oricând pot apărea suprize în privința ridicării unuia dintre cei doi actuali vicepreședinți, Dorin Birta – PSD și Bogdan Dăscălescu – PNL / ALDE, la rangul de președinte.
Ciudat este că Doina Federovici, care și-a făcut un obicei din a posta o sumedenie de lucruri, mai mult sau mai puțin importante, pe rețelele de socializare, nu a făcut încă publică hotărârea Comitetului Executiv Județean, cu toate că au trecut deja cinci zile de atunci și este una de însemnătate atât pentru partid, cât și pentru întregul județ, date fiind implicațiile eventualei sale plecări în Parlamentul European.
Dacă analizăm însă comportamentul său de la preluarea în 2016 a conducerii PSD Botoșani, atitudinea nu ar trebui să mai constituie o surpriză.
De șapte ani și jumătate, de când a devenit președintele PSD Botoșani, Doina Federovici a interzis organizarea conferințelor de presă, pe care le-a mai făcut doar când a fost constrânsă de conducerea centrală. Nici un alt președinte al PSD Botoșani, de la Mihai Baltă și Constantin Conțac la Andrei Dolineaschi, Gheorghe Marcu și Ovidiu Portariuc, nu a avut un asemenea comportament și nu și-a permis să facă așa ceva.
Aparițiile sale în studiourile locale au fost meteorice, iar una dintre principalele sale preocupări a devenit ca nu cumva să se afle ce hotărâri se adoptă în partid, chiar dacă o bună parte dintre acestea se răsfrâng asupra botoșănenilor.
De altfel, și după ce în presa centrală a apărut pe posibila listă a PSD pentru Parlamentul European, a evitat să facă declarații pe această temă.
