Opt ani de zile s-au scurs de când a început calvarul pentru un bărbat și o femeie, ajunși în prezent dușmani legali, protagoniști în procese înregistrate pe rolurile instanțelor de judecată sau în dosare instrumentate de organele de cercetare penală, polițiști și procurori.
Nu se cunosc relațiile care i-au legat pe cei doi, de prietenie sau profesionale. Cert este că femeia, pe nume Maria N., i-a împrumutat legal lui Maricel N. un autoturism, pentru o perioadă de 1 an de zile. Ulterior nu și-a mai primit înapoi bunul personal și de aici a început maratonul plângerilor și drumurile nesfârșite către diverse instituții ale statului.
Maricel N. era administratorul unei societăți cu punct de lucru în municipiul Botoșani.
Pe 1 mai 2012, Maria N. a încheiat cu societatea Mona Touring, administrată de Maricel C., un contract de comodat pentru un autoturism marca Dacia Logan MCV, pentru o perioadă de 1 an de zile.
Mașina nu a mai fost restituită, iar femeia a deschis un proces la Tribunalul Botoșani care s-a încheiat cu sentință favorabilă ei. Așadar, administratorul societății a fost obligat de instanță la plata sumei de 5.460 de euro care reprezenta pe atunci contravaloarea automobilului stabilit ca prejudiciu.
Maria N. s-a adresat unui executor judecătoresc, însă prejudiciul nu a putut fi recuperat deoarece societatea nu avea sume de bani sau bunuri în patrimoniu care să poată fi executate silit.
Executorul a descoperit în schimb două contracte de leasing cu Porche Leasing România pentru două autoturisme Skoda Fabia la prețul de 8.480 euro fiecare. Finalul perioadei contractuale era undeva prin aprilie 2017.
La ultima rată pentru leasingul mașinilor, Maricel C. a luat legătura cu furnizorul pentru ca aceste bunuri să treacă în posesia sa ca persoană fizică și nu a societății care era pe atunci pasibilă de executare silită.
Femeia a deschis un nou proces pentru a împiedica procedura și pentru a putea face posibilă recuperarea propriului prejudiciu. Între timp, Porsche a aprobat preluarea contractelor pe numele lui Maricel C.
(8).JPG)
Iar instanța a dat dreptate inculpatului, dar și firmei de leasing, motivat de faptul că la vremea instituirii sechestrului pe bunurile societății Mona Touring, mașinile Skoda Fabia se aflau în proprietatea furnizorului, până la efectuarea ultimei rate când și-au schimbat proprietarul.
Manevra prin care patronul firmei de închirieri auto și-a „scăpat” cele două mașini de executarea silită a atras după sine repercusiuni de ordin penal.
Urmare a acestei situații, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani au întocmit un dosar penal în care Maria N. s-a constituit parte civilă.
Pe 21 iulie 2017 era începută urmărirea penală a bărbatului acuzat de „bancrută frauduloasă”.
Adică…
* Fapta persoanei care, în frauda creditorilor:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidențele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfățișează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situația financiară sume nedatorate;
c) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Dosarul a fost clasat în ianuarie 2018, iar ordonanța procurorului care a luat această decizie a fost evident a fost atacată, dar prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani a respins contestația Mariei N.
Mai departe, femeia s-a adresat din nou instanței, iar în iulie 2018 Judecătoria i-a admis plângerea și a dispus schimbarea încadrării juridice, din „bancrută frauduloasă” în „abuz de încredere prin fraudarea creditorilor”.
În 20 septembrie 2019 se instituie un rechizitoriu prin care Maricel C. este urmărit penal pentru infracțiunea de „abuz de încredere prin fraudarea creditorilor”.
„Infracțiunea constă în acees că la data de 26 iulie 2017, în calitate de administrator al SC Mona Touring SRL a cesionat în favoarea sa ca persoană fizică contractele de leasing încheiate pe Porsche Leasing România, deși societatea pe care o reprezenta achitase toate ratele aferente, mai puțin ultima, cu scopul fraudării persoanei Maria N., aceasta fiind împiedicată să-și recupereze prejudiciul”,
Se arată în rezoluția procurului
Audiat atât la Poliție cât și la Parchet, bărbatul a motivat faptul că societatea pe care o administrează nu a mai avut puterea financiară de a achita ratele de leasing, acesta fiind motivul pentru care a preluat el contractele în calitate de persoană fizică.
Ulterior, ambele mașini au fost închiriate societății de închirieri auto.
Iar de aici, începe practic speța care ar urma să ajungă în atenția forurilor internaționale de la CEDO.
Avocatul lui Maricel C. analizând actele din dosar a stabilit că la schimbarea încadrării juridice nu a existat o plângere prealabilă a persoanei vătămate, în cazul de față Maria N. Femeia, după schimbarea încadrării juridice ar fi trebuit să depună respectiva plângere prealabilă, într-un interval de 3 luni de zile.
Lucru care nu s-a întâmplat, iar pentru infracțiunea din dosar, practic organele de cercetare penală nu ar fi avut temeiul legal pentru trimiterea în judecată.
Plângerea penală a fost așadar considerată un act decisiv în desfășurarea ulterioară a actului de urmărire penală.
Avocatul a atacat întreg dosarul atât la Judecătoria Botoșani subliniind această omisiune, cât și la Tribunal. Judecătorii de cameră preliminară, până la instanța de fond, i-au respins contestația.
În consecință, avocatul Eduard Luca, consideră aceste respingeri ca fiind…
„Nefondate, neîntemeiate total pentru că, într-adevăr Codul Penal spune că plângerea prealabilă este un mod special de sesizare. Adică, în lipsa ei, nu se poate merge mai departe: asta înseamnă mod special de sesizare. Plângerea prealabilă e o varietate a plângerii penale standard. Dar, în lipsa unei plângeri prealabile, nu se poate merge mai departe”,
Eduard Luca, avocat Baroul Botoșani
A considerat că soluțiile fiecăreia dintre instanțe au fost neîntemeiate și ca atare, urmează ceilalți pași premergători până la CEDO.
„Vrem să ne adresăm CEDO. Legislația CEDO ne obligă să parcurgem și căile extraordinare de atac și aici o să uzăm și de această procedură, de a contesta inclusiv hotărârea pronunțată de
Tribunalul Botoșani, ca să avem procedură completă pe cale de atac. Și plecăm la CEDO cu această situație, pentru că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, este vorba despre art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, unde ni se specifică faptul că, partea are dreptul de a beneficia de judecarea cauzei într-un mod echitabil, de către o instanță independentă și parțială, conform legii”,
Eduard Luca, avocat Baroul Botoșani
„În această cauză nu s-a judecat nimic în mod echitabil pentru că nu avea sesizare clară a acestor organe. Știți ce trebuia să se întâmple în faza de urmărire? S-a schimbat încadrarea juridică anul trecut. De îndată, organul de judecată sau procurorul trebuia să dispună chemarea persoanei vătămate și s-o întrebe: formulați plângere, stimată doamnă, pentru această faptă pe care noi o reținem? Da sau nu. Dacă spunea că da, mergea dosarul în continuare, dacă spunea că nu, clasa cauza”,
Eduard Luca, avocat Baroul Botoșani
Orice efort după, era în opinia avocatului, practic inutil dacă nu era sondată opinia persoanei vătămată. Acesta este motivul pentru care s-a cerut desființarea probatoriului ulterior.
„Clar vorbim despre o eroare a organelor de anchetă, ce este drept, susținută în continuare, din păcate, de judecătorii de la nivelul camerei preliminare. Vom merge la CEDO cu această situație pentru că riscă să se perpetueze asemenea practici și pentru că în legislația românească există o altă problemă care se perpetuează. Se lasă foarte mult la latitudinea judecătorului această noțiune de nulitate relativă”,
Eduard Luca, avocat Baroul Botoșani
Concluzionând, avocatul Eduard Luca arată că legea nu spune în mod concret când apare respectiva eroare și se oferă direcții generale iar fiecare judecător decide de la caz la caz. Spre deosebire de nulitatea absolută specificată foarte clar în legislația românească.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
