Arheologii botoşăneni au descoperit, într-unul dintre cele mai importante sit-uri arheologice eneolitice din România, două statuete extrem de rare. Acestea reprezintă două personaje feminine, probabil zeiţe sau preotese, şi vor fi clasate în categoria „Tezaur“, având în vedere valoarea acestora.
În comuna Ripiceni, pe malurile Prutului, a fost descoperită în urmă cu câţiva ani o aşezare de mari dimensiuni, întinsă pe aproximativ 25 de hectare, veche de aproximativ 6.000 - 6.500 de ani. Aşezarea aparţine misterioasei culturi Cucuteni, considerată un punct forte în dezvoltarea întregii civilizaţii agrare europene.
În anul 2016 în cadrul acestui veritabil ”oraş” cucutenian de pe malurile Prutului, a fost descoperită de către specialiştii Muzeului Judeţean Botoşani, în colaborare cu specialişti de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava şi Platforma Arheoinvest Iaşi, o mega-structură, o clădire întinsă pe o suprafaţă de o mie de metri pătraţi.
Abia în 2018, din cauza lipsei finanţării campaniilor de cercetare, au fost reluate lucrările la această clădire. Odată cu reluarea săpăturilor, în vara anului trecut, arheologii botoşăneni au făcut o descoperire importantă, chiar în cadrul acestei clădiri uriaşe, respectiv două statuete feminine rare şi foarte preţioase.
Cele două statuete au fost descoperite iniţial acoperite cu carbonat de calciu şi impurităţi, datorate condiţiilor de păstrare în sol. După tratamentul de curăţare aferent, cele două statuete, şi-au regăsit o parte din splendoarea de altădată. Acestea au fost încadrate în largul complex al civilizaţiei Cucuteni, faza A-B şi au probabil o vechime de aproximativ şase milenii. Interesant este faptul că au fost descoperite împreună, aşezate într-un vas a cărui funcţionalitate nu se cunoaşte cu exactitate, dar probabil cu rol cultic, denumit ”vas suport”.
”În anul 2018 Muzeul Judeţean Botoşani a continuat cercetările arheologice de la situl cucutenian de fază mijlocie, de la Ripiceni-Holm/La Telescu unde au fost efectuate cercetări şi anterior. Coordonatorul şantierului arheologic este conf. univ. dr. hab. Dumitru Boghian de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. Din cadrul muzeului au participat şef-secţie Eduard Setnic, Adela Kovács şi Sebastian Ciupu. Echipa a fost întregită cu studenţi ai profesorului Boghian, care şi-au dorit să îşi completeze pregătirea. În 2018 a fost continuată cercetarea începută în anul 2016, pe o structură de mari dimensiuni, pentru a lămuri atât stratigrafia cât şi urmele de locuire existente acolo. Ca urmare a acestor cercetări au rezultat o serie largă de vase fragmentare, respectiv peste 30 de vase întregibile, unelte din silex şi os, elemente arhitectonice, dar şi două statuete foarte interesante cu pictură. Ne dorim continuarea cercetărilor în acest sit, mai ales că acesta abia începe să îşi dezvăluie comorile”, spune manager dr. Aurel Melniciuc.
Propriu-zis este vorba de două statuete din lut ars, reprezentând două personaje feminine. Nu se ştie cu exactitate ce reprezentau acestea, dar unii specialişti bănuiesc că ar fi vorba fie despre divinităţi, fie femei cu rang social deosebit. Ambele statuete sunt acoperite cu pictură. Cea care are capul păstrat are prevăzute patru orificii la nivelul capului, cu un nas mic uşor profilat. Trupul este fusiform, poziţia este verticală şi pe corp prezintă decor care subliniază caracteristicile anatomice, fiind accentuat triunghiul pubian şi sânii.
”Cele două statuete sunt foarte asemănătoare ca dimensiuni dar şi ca mod de realizare. Una dintre ele este sensibil mai mare decât cealaltă şi prezintă pictură pe tot corpul atât pe faţă cât şi pe partea dorsală, în care putem să vedem atât spirale cât şi benzi repetitive. A doua statuetă, deşi îi lipseşte partea superioară, ea a fost realizată în exact aceeaşi manieră. Este doar sensibil mai mică decât prima piesă. Acest gen de statuete apar de multe ori în tezaure, grupate, precum cele de la Ghelăieşti, jud. Neamţ”, spune dr. Adela Kovács, muzeograf.
Deocamdată nu putem şti este simbolistica celor două reprezentări feminine în acelaşi vas şi nici ce înseamnă cu exactitate picturile de pe trupul acestora. În lumea ştiinţifică au fost avansate mai multe ipoteze, desenele sau inciziile de pe trupul statuetelor cucuteniene, acestea putând reprezenta fie tatuaje, obiecte vestimentare sau pur şi simplu semne abstracte. Uneori apar elemente de vestimentaţie, precum ”brâul” din jurul taliei.
Cele două statuete sunt foarte rare şi deosebit de valoroase urmând să fie clasate în categoria tezaur.
”Cele două statuete nu sunt deosebite doar în ceea ce priveşte peisajul statuetelor cucuteniene din această perioadă dar şi prin prisma faptului că au fost descoperite împreună într-un vas de mari dimensiuni, gol pe interior, un vas numit ”suport”. Aceste două piese urmează a fi clasate tezaur în cursul acestui an pentru că într-adevăr sunt foarte rare. Se întâmplă mai rar ca noi să descoperim statuete păstrate integral de aceste dimensiuni. Se cunoaşte bine faptul că majoritatea statuetelor cucuteniene sunt descoperite fragmentar. Şansa noastră a fost să descoperim aceste statuete aproape întregi.”, adaugă Adela Kovács.
Interesant este şi faptul că cele două statuete, împreună cu vasul suport au fost găsite într-o clădire de foarte mari dimensiuni, unicat în civilizaţia Cucuteni de pe teritoriul României şi care ar fi putut fi templu sau o clădire cu rol social în cadrul acelei comunităţi, deşi nu sunt excluse nici alte variante. Clădirea a suferit un incendiu la finalul funcţionării ei.
”Ca în toate cazurile, sfârşitul aşezărilor cucuteniene şi tripoliene a fost violent. O astfel de megastructură deosebit de compactă a ars câteva zile în şir. Acestui fapt se datorează şi aglomerarea aceasta de lutuieli extraordinar de bine arse care provin de la diferitele elemente componente ale megastructurii”, precizează pentru Adevărul, conf. univ. dr. hab. Dumitru Boghian de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava, coordonatorul cercetărilor de la Ripiceni-Holm.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
