A ajutat mii de oameni și a schimbat tot atâtea vieți. Însă prea puțini știu că viața lui Daniel Câșlariu este una care pare desprinsă dintr-un film.
Daniel Câșlariu, președintele Asociației Grup Civic Botoșani, își plânge de aproape 30 de ani unul dintre părinți.
Pompier de meserie, tatăl lui Daniel a murit pe 22 aprilie 1994. Mama a rămas văduvă, fără serviciu, cu 4 copii minori, trei la școală, cel mic, Daniel, la grădiniță.
”Deși multe se pot spune despre mine, puține se știu cu adevărat. Astăzi este o zi pe care eu o detest și nu este an în care să nu îmi umple sufletul de tristețe și ochii de lacrimi. Acum 27 de ani bunul Dumnezeu a hotărât că este cazul să îl ia la ceruri pe scumpul meu TATĂ, lăsându-mă de la o vârstă frageda fără el”,
Daniel Câșlariu
Dar necazurile nu s-au terminat aici. În același an, într-o zi de noiembrie rece, pe când mama copiilor se afla la o vecină unde muncea cu ziua, Daniel și unul dintre frați era în casă, la teme, când a izbucnit un incendiu.
”Pe data de 29 noiembrie, casa în care locuiam împreună cu frații mei a luat foc și ne-am trezit în stradă. Și uite așa am început eu copilăria cu multe neajunsuri și mai ales de ce aveam mai mare nevoie nu aveam, un tată care să mă sprijine, să mă îndrume, să repare casa arsă și așa mai departe. Nu am știut ce înseamnă să ai o banană, o portocală, ceva dulce sau ceva de îmbrăcat. De multe ori mă culcam flămând și speram că în ziua ce va urma va fi mai bine și la un trai mai bun,dar asta nu s-a întâmplat”,
Daniel Câșlariu
Anii au trecut, spune Daniel, și durerea a fost din în ce mai mare. Din cauza sărăciei cu care s-a confruntat, a simțit pe pielea lui cum e să fii respins de societate.
”Îmi aduc aminte cum râdeau copiii de mine și mă dădeau deoparte pentru că eu eram un copil SĂRAC. Și acum stau și mă gândeam de unde au plecat toate astea? Da, răspunsul este de la tine, TATĂ, care ai plecat mult prea devreme și toată viața mea a luat o întorsătură cum nici un copil nu și-ar dori. Și aici se află și răspunsul: DE CE FAC CEEA CE FAC... pentru că eu știu cum e să fii respins și batjocorit de toată lumea și respins de societate. Și ce vină am avut eu? Nici un copil din lumea asta nu își dorește să fie SĂRAC. Da, și mi-am dorit să fiu un OM MARE, să mă respecte lumea și să mă iubească deoarece am suferit toată viața din cauza neputinței unei mame care s-a trezit în 94 că a rămas cu 4 copii fără soț, casă și serviciu. Și totuși MAMA putea să aleagă cea mai simplă metodă, cea de a ne da la un centru de plasament și nu a făcut-o....ești EROUL MEU. De aceea, dragi copii, vă sfătuiesc să vă iubiți părinții indiferent cum sunt ei: bețivi, răi, aspri cu handicap și altele pentru că va veni ziua în care nu o să mai fie și atunci o să vedeți ce înseamnă durerea. Am 31 de ani și încerc să îmi vindec sufletul după ce ai plecat, scumpul meu TATĂ, și nu cred că se va vindeca vreodată. Dumnezeu să te ierte”,
a mărturisit Daniel Câșlariu
Botoșăneanul a scris despre ADEVĂRATA poveste a lui Daniel Câșlariu!
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
