Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR) a transmis un comunicat adresat redacției prin care-și exprimă punctul de vedere față de intenția Primăriei de preluarea a clădirii din centrul orașului.
Despre acest subiect Botoșăneanul a scris aici: Primăria pregătește proces pentru a prelua Casa Sindicatelor: Clădirea nu are proprietar / Construită din banii botoșănenilor – FOTOGALERIE
Iată dreptul la replică, în integralitatea sa:
„Comunicat prin care dorim să aducem la cunoștința opiniei publice comportamentul Primarul Municipiului Botoșani care face afirmații eronate și tendențioase cu privire la situația juridică a Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani „Nicolae Iorga"* sens în care precizăm următoarele:
Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 332/1979 s-a aprobat construirea Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, iar prin Anexa nr. 12 la Decret, Statul Român a transmis autoarei noastre, Uniunea Generală a Sindicatelor din România, dreptul de folosință gratuită, fără termen, asupra unui teren în suprafață de 3.438 m.p.
Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 177/1978 prin s-a aprobat nota de comandă pentru edificarea Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, cu o capacitate de 800 locuri, din fondurile proprii ale Uniunii Generale ale Sindicatelor din România.
Construcția Casei de Cultură s-a finalizat prin Procesul-verbal de recepție preliminară din 12.02.1986, respectiv Procesul-verbal de recepție finală din 17.03.1993, recepția fiind efectuată de către Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani și C.N.S.L.R., care, așa cum vom arăta mai jos, este succesoarea în drepturi a fostei U.G.S.R.
Așadar, o primă afirmație falsă a dlui. Primar este aceea că s-ar fi construit Casa de Cultură din banii botoșănenilor. Așa cum am arătat, ea a fost construită din fondurile proprii ale U.G,S.R., astfel cum s-a întâmplat cu toate casele de cultură de pe întreg teritoriul țării, motiv pentru care acestea au fost întabulate pe numele subscrisei sau ai filialelor noastre. Indicăm, în acest sens, Casele de Cultură ale Sindicatelor din Constanța, Medgidia, Galați, Petroșani, Câmpulung Muscel, etc.
Mai departe, U.G.S.R a transferat dreptul de proprietate asupra întregului patrimoniu sindical, inclusiv asupra Casei de Cultură Botoșani, către Confederația Natională a Sindicatelor Libere din România (C.N.S.L.R.).
La căderea sistemului comunist, Uniunea și-a încetat existenta, la fel ca toate organizațiile aflate sub conducerea, supravegherea sau îndrumarea partidului, care și-au încetat ființa de drept sau prin reorganizarea în fapt a structurilor ce intrau în componența acestora, în asociații sau organizații libere.
Ulterior, la data de 05.03.1990 a avut loc Adunarea de constituire a C.N.S.L.R., sens în care s-a încheiat un Procesul-verbal prin care, reprezentanții sindicatelor libere si ai federațiilor sindicatelor libere, luând în discuție problema organizării activității sindicale după Revoluția de la 22 decembrie 1989, au constatat că dintre cele 11 uniuni pe ramuri de activitate ale vechii structuri sindicale U.G.S.R., s-au constituit noile federații ale sindicatelor liberei, federații care, având în vedere cererile de afiliere la prima structura sindicală de tip confederativ, au hotărât constituirea C.N.S.L.R., aprobarea statutului C.N.S.L.R., și până la data Congresului, conducerea urma sa fie asigurata de Comitetul National Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere.
Structurile sindicale libere care dețineau patrimoniu ce era afectat în perioada comunistă Uniunii Generale a Sindicatelor din România, au convenit constituirea unei noi confederații sindicale, pe baze democratice, stabilind prin dispozițiile art. 26 din Statutul C.N.S.L.R. că patrimoniul U.G.S.R.. constituit din patrimoniile substructurilor sindicale libere se absoarbe în atrimoniul noii structuri sindicale confederative constituita prin vointa acestora, formulând solicitări în acest sens, instanțelor judecătorești.
Astfel, prin Sentința civilă nr. 782/15.03.1990, Judecătoria Sectorului 1 București a acordat personalitat juridică Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (C.N.S.L.R.) în baza dovezii existenței mijloacelor financiare (patrimoniului de afectațiune) și a statutului acesteia.
Asa cum rezultă din Sentința civilă nr. 782/15.03.1990, instanța care a acordat personalitate juridică C.N.S.L.R. a constatat alcătuirea acesteia la data de 05.03.1990, fiind compusă din mai multe federații, care reuneau milioane de membri, respectiv toți muncitorii care își desfășurau activitatea în domeniile respective.
Federația sindicatelor libere din construcții de masini, Federația sindicatelor libere din metalurgie, Federația sindicatelor libere din agricultura, Federația sindicatelor libere din comert, cooperatie si turism, Federatia sindicatelor libere din constructii si material de construcții, Federatia sindicatelor libere medicosanitare sifarmaceutice, Federatia sindicatelor libere din gospodaria comunala, Federatia sindicatelor libere din unitatile textile, tricotaje, confectii si pielaria, cauciuc si incaltaminte.
Cu prilejul acordării personalității juridice, instanța de judecată a analizat îndeplinirea de către C.N.S.L.R. a tuturor condițiilor prevăzute de actele normative în vigoare și aplicabile, verificând inclusiv Statutul de functionare al confederatiei.
În cuprinsul acestui document, la art. 26 se prevede 'Fondurile bănești ale C.N.SL.R. provin din:
d) patrimoniul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, dobândit de Consiliul C.N.S.L.R., ca succesor universal, prin absorbție.
Asadar prin Sentinta civilă nr. 782 15.03.1990 instanta de judecată a verificat si a constatat legalitatatea Statutului C.N.S.L.R.. Precizăm faptul că această hotărâre judecătorească produce efecte. beneficiază de prezumtia de legalitate, este opozabilă terților si nu a fost desființată până la momentul actual.
În anul 1993, conform Deciziei nr. 17 din 31.08.1993, C.N.S.L.R. a fuzionat cu Confederația Sindicatelor Independent Frăția, devenind CNSLR Frăția.
Ulterior, prin Sentința civilă nr. 2524/17.03.1995, C.N.S.L.R. Frăția, alături de Confederatia Natională Sindicală „Cartel Alfa", Blocul National Sindical și Confederația Sindicatelor Democratice din România au înfiintat Asociatia Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România.
Potrivit art. 28 din Statutul A.N.C.C.S.R., patrimoniul Asociației se compune din totalitatea caselor de cultură ale sindicatelor si investitii în curs de realizare, fiind menționat În mod expres și imobilul Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani.
În concluzie. având în vedere istoricul prezentat, rezultă fără niciun dubiu că subscrisa face dovada deplină a dreptului său de proprietate asupra imobilul Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani. respectiv de folosință asupra terenului aferent acesteia, si ale autoarelor sale începând cu data construirii imobilului - 1986.
Împrejurarea că imobilul nu este încă întabulat încă în cartea funciară nu are nicio relevanță și nu înseamnă că acesta nu are proprietar.
Reamintim că în sistemul actual de carte funciară, aceasta nu are încă rol constitutiv de drepturi* nefiind încă finakizate toate lucrările de cadastrare și întabulare. Prin urmare, cartea funciară are exclusiv scop de opozabilitate, astfel încât înregistrările din cartea funciară nu constituie titlu de proprietate.
În atare context, este irelevant faptul că imobilul în discuție nu este încă întabulat în cartea funciară, dreptul subscrisei de proprietate fiind cât se poate de clar în contextul celor de mai sus.
Cu toate acestea, subliniem că subscrisa a demarat procedurile preliminare necesare întabulării.
O altă afirmație falsă a dlui. Primar este aceea legată de faptul că, după 32 ani, Judecătoria Sector 1 București ar fi desființat un înscris care ar fi stat la baza preluării patrimoniului fostei U.G.S.R. de către C.N.S.L.R.
Dosarul la care face referire dl. Primar este dosarul nr. 17285/212/2021, ce a avut ca obiect cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța de a se desființa un proces-verbal din 04.07.1990, Statutul C.N.S.L.R. din martie 1990 și Tranzacția Generală din 1992 prin care confederațiile sindicale înființate după Revoluție au stabilit modalitatea de exercitare a unor drepturi reale constituite in mod legal asupra unor bunuri ce aparțineau patrimoniului sindical.
Într-adevăr, în primă instanță, prin Încheierea din 09.11.2022, Judecătoria Sector 1 București a admis în parte propunerea Parchetului și a desființat exclusiv Procesul-verbal de predare-primire din 04.07.1990, respingând în rest solicitarea Parchetului.
Însă, cu privire la acest Proces-verbal de predare-primire din 04.07.1990, subliniem faptul că în cadrul dosarului nr. 45625/3/2011, trei instanțe, respectiv Tribunalul București, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție, au decis că Procesul-verbal din 04.07.1990 nu stă la baza preluării patrimoniului fostei U.G.S.R. de către C.N.S.L.R., neavând efect translativ de proprietate, întrucât constată doar o predare-primire a unor înscrisuri contabile. Toate aceste trei instanțe au învederat că transmisiunea patrimoniului s-a realizat prin Statutul C.N.S.L.R. din martie 1990.
Cu toate acestea. dl. Primar a omis să precizeze că soluția Judecătoriei Sector 1 București a fost desființată de către Tribunalul București. prin Încheierea nr. 83/29.03.2023. prin care s-a respins integral solicitarea Parchetului. ca inadmisibilă.
Așadar, la momentul de față. absolut niciun înscris încheiat în 1990. cu ocazia constituirii C.N.S.L.R.. nu este desființat.
În fine, ultima dezinformare a Primarului este legată de faptul că alte primării din țară ar fi reușit să preia Casele de Cultură și că ar fi câștigat litigiile cu subscrisa.
În realitate, singurul dosar care s-a judecat în mod definitiv este cel care a vizat Casa de Cultură a Sindicatelor Arad. în care Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a dat câștig de cauză în mod definitiv. în cursul anului 2022.
Litigiile referitoare la Casele de Cultură din Onești, Bacău, Buftea, Alexandria, Craiova, Târgu Jiu, Baia Mare și Sfântu Gheorghe sunt încă pe rolul instanțelor de judecată, în diferite stadii de soluționare, nefiind încheiate în mod definitiv.
Subliniem că, după ce subscrisa a căzut în pretenții în primele faze în dosarele ce vizează Casele de Cultură din Craiova, Alexandria și Târgu Jiu, Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a dat câștig de cauză în recursurile promovate de asociația noastră și a dispus rejudecarea cauzelor.
De asemenea, precizăm și că ultima soluție pronunțată de o instanță de fond este cea de Ia Tribunalul Covasna. prin care s-a constatat că subscrisa este proprietara Casei de Cultură a Sindicatelor Sfântu Gheorghe.
Așadar. la nivelul instanțelor și În special al Înaltei Curți, ca instanță supremă. s-a conturat o practică judiciară favorabilă subscrisei.
Prin urmare. orice demers ar întreprinde dl. Primar în scopul preluării abuzive a imobilului proprietatea noastră va fi contestat de îndată de către subscrisa. urmând ca Primăria să suporte, în mod evident din bugetul public și, implicit din banii botoșănenilor, costurile unor litigii ce nu își au sensul în contextul jurisprudenței prezentate mai sus.
