O şansă istorică, când părea că totul e fără speranţă, pentru ca o clădire monument din Botoşani să îşi recapete nu doar utilitatea socială, ci şi importanţa culturală pe care o merită.
După nu mai puţin de cinci licitaţii consumate în van, conacul familiei Pillat de la Miorcani începe să dea semne că viaţa se întoarce între zidurile pline de zbuciumată istorie.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, proprietarul domeniului de la Miorcani, a demarat un amplu proiect de reabilitare a conacului, aflat în acest moment în stare avansată de degradare.
Preotul Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a precizat că procedura de achiziție în cadrul proiectului european de restaurare a Conacului ”Ion Pillat” din Miorcani a fost lansată pe 11 mai 2018.
De atunci, licitaţia a fost reluată de încă cinci ori şi tot de cinci ori procedura era anulată. Motivul: nicio ofertă depusă. Firmele de construcții nu se arătau interesate de contractul de execuție.
Pe scurt, consolidarea clădirii şi crearea unor spații destinate evenimentelor culturale, adică sală multifuncțională și bibliotecă, o sală Ion Pillat.
De asemenea, ca obiectiv principal, sunt proiectate spații specifice unui centru social de zi pentru persoane vârstnice, care includ: cabinet medical, cabinet consiliere, cabinet kinetoterapie, vestiare, grupuri sanitare conformate și pentru persoane cu dizabilități.
După un blocaj din care părea că nu mai există nicio ieşire, cu fondurile europene trase pe linie de aşteptare, ameninţate de trecerea timpului şi de o posibilă pierdere a finanţării, începutul anului 2020 a adus o veste bună: o firmă s-a arătat interesată de proiect.
Mai mult, este vorba despre o firmă din Botoşani. Contractul de lucrări de construcții pentru reabilitarea Conacului Ion Pillat, din cadrul proiectului cu finanțare europeană POR, cu titlul ”Înfiinţare Centru de zi pentru persoane vârstnice în sat Miorcani judeţul Botoşani”, cod SMIS 114122, a fost încheiat cu SC Maxim Special Construct SRL, din județul Botoșani.
Valoarea contractului este de 1.940.400,00 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 368.676,00 lei.
Durata contractului este de 24 de luni.
"Da, contractul este semnat, aşteptăm ordinul de începere a lucrărilor, care probabil va fi în data de 21 sau 22 ianuarie 2020. Acum se lucrează la celelalte documente anexe”,
Marcel Maxim, director SC Maxim Special Construct SRL
Potrivit celor declarate de Marcel Maxim, motivul pentru care procedura a întâmpinat atâtea greutăţi vine şi din faptul că Ordonanţa 114 a dus la creşterea manoperei. Dat fiind că studiile de fezabilitate erau anterioare Ordonanţei 114, nu se încadra nicio firmă la partea de manoperă din contract.
"Am actualizat manoperele şi licitaţia la urmă s-a efectuat cu datele actualizate",
Marcel Maxim, director SC Maxim Special Construct SRL
Cât priveşte specificul cultural şi istoric al clădirii, directorul firmei spune că îşi asumă această responsabilitate şi că firma dispune de specialişti în acest sens.
"Avem responsabil tehnic de executare a lucrărilor, avem specialist care se ocupă cu lucrările care fac obiectul acestor tipuri de lucrări",
Marcel Maxim, director SC Maxim Special Construct SRL
Eugen Pănescu, arhitect, fondator al biroului Planwerk Cluj și, de mai bine de zece ani, delegat al Ordinului Arhitecților din România în Consiliul Arhitecților din Europa, care vara trecută a vizitat conacul de la Miorcani, este de părere că responsabilitatea firmelor în cazul lucrărilor pe obiective de patrimoniu este una foarte mare. Pentru că în joc se află nu doar calitatea lucrării, ci şi aspectul cultural.
”E atâta bătaie de cap şi efort în a te ambiţiona să pui pe picioare obiective de patrimoniu! Pe lângă evidenţa şi motivaţia de a reînnoda şirul memorial şi de valoare al acestor obiective care sunt viaţa noastră, a tuturor, chiar dacă nu avem de a face cu ele, este şi un beneficiu în mod concret, financiar, de ocupaţie”,
Eugen Pănescu, arhitect
De altfel, spune specialistul, în alte ţări, veniturile rulate prin cultură le depăşesc de multe ori pe cele din alte domenii. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă la noi, unde monumentele istorice şi culturale sunt cele mai vitregite.
”În Franţa, de exemplu, patrimoniul şi cultura aduc mai mulţi bani decât în orice alt domeniu. Un post ocupat în cultură în mod corect generează încă şase alte posturi pe orizontală. Deci patrimoniul lucrează pentru noi, nu e ceva mort pe care trebuie să îl punem în ramă şi să îl admirăm. Patrimoniul ne ajută să trăim mai departe, ne dă de lucru, ne dă de mâncare, ne rulează bani şi nu e ceva muzeificat”,
Eugen Pănescu, arhitect
Asta în ciuda faptului că muzeificarea patrimoniului este prima tentaţie, alături de turism, fără a avea, însă, şi componenta durabilă.
Patrimoniul trăieşte cel mai bine când deserveşte nevoile de zi cu zi, în comunitatea locală şi naţională. Patrimoniul produce ocupaţie, produce muncă, produce educaţie, mai spune specialistul, iar proiectul de la Miorcani s-ar încadra foarte bine în această viziune.
Un domeniu care a fost în slujba comunităţii revine aşadar în comunitate, în urma investiţiilor pe care actualul proprietar, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, le face începând poate chiar de mâine.
”E mult mai util din toate punctele de vedere de a reutiliza clădirile existente în loc să se facă alte clădiri noi. Clădirile fie ca au valoare de patrimoniu sau nu, sunt primele care trebuie să intre în această atenţie. Şi asta nu înseamnă că nu le poţi schimba, clădirile sunt vii şi ele, dar odată ce nu se mai transformă ele mor. Din această cauză avem toate motivele să ne preocupe aceste clădiri, să investim în ele pentru că ele aduc mult mai mulţi bani înapoi...”,
Eugen Pănescu, arhitect
Preluat abuziv de comunişti (naţionalizat) în 1948, conacul Pillat este transformat după câţiva ani în secţie a spitalului Darabani, astfel că vreme de 44 de ani aici a funcţionat un dispensar. În deceniul nouă al secolului trecut (mai exact în 1987) tot comuniştii aveau să amenajeze aici un mic muzeu în care au fost expuse obiecte ce au aparţinut familiei Pillat.
Proprietatea va fi revendicată după 1990 de către singurele rude în viaţă la vremea aceea, Cornelia (soţia lui Dinu Pillat, trecută la cele veşnice în 2005) şi fiica lui Dinu Pillat, Monica.
Lipsa de fonduri pentru întreţinere şi renovare, vestea că s-au furat obiecte din micul muzeu de la Miorcani, precum şi starea avansată de degradare a clădirilor le-au determinat pe moştenitoarele familiei Pillat să doneze cele patru clădiri ale conacului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, împreună cu 10 hectare de teren, dintre care 3,8 ha intravilan, situat în jurul clădirilor conacului, şi 6,2 ha de pădure, pe malul râului Prut.
Intenţia, consemnată în actul de donaţie, a fost ca acestea să fie renovate şi transformate într-un centru social-cultural. Din momentul în care casa lui Ion Pillat de la Miorcani a fost donată Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, ea a devenit Centrul Cultural Pastoral- Misionar "Ion Pillat" din Miorcani.
Aşadar, în vara anului 2002 clădirile care au aparţinut moşiei Pillat au fost preluate de IPS Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, fixându-se la faţa locului planurile de refacere a clădirilor şi de organizare a noii instituţii.
A fost nevoie de 18 ani pentru ca patrimoniul de la Miorcani să primească dreptul meritat la viaţă. Poate chiar o nouă viaţă.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
