Ioan Onuțu va mai ocupa funcția de director al Poliției Locale pentru încă cel puțin o lună.
Ulterior, atribuțiile de conducere urmează a fi preluate de o altă persoană.
Mai exact, ziua de 2 aprilie 2024 va fi ultima la Poliția Locală pentru Ioan Onuțu. Moment în care va preda ștafeta către Lucian Deleanu, șef birou în cadrul instituției.
Numirea va fi pe perioadă determinată, până la organizarea unui concurs în maximum șase luni.
Ioan Onuțu va merge la pensie, după aproape 20 de ani în care a condus Poliția Locală. A participat la transformarea foștilor gardieni publici în polițiști comunitari și a contribuit la dezvoltarea ulterioară a instituției.
I-a fost de ajutor experiența dobândită în cadrul Ministerului Apărării Naționale unde a deținut funcția de șef de stat major la Batalionul 331 Infanterie și a trecut în rezervă la gradul de locotenent colonel.
A primit o apreciere de serviciu cu calificativ excepțional.
Ajuns la pragul de 65 de ani în acest an, Ioan Onuțu se pregătește de pensionare.
Ioan Onuțu, directorul Poliției Locale
„Este o etapă în viața fiecărui om și ajungem la clipa în care după ani de muncă, și vă spun că am 45 de ani munciți zi de zi în diferite domenii, am fost în Ministerul Apărării Naționale, am lucrat și în privat, și la finalul activității iată-mă la Poliția Locală Botoșani după 18 ani de activitate în conducerea acestei instituții, ca director adjunct, ulterior director executiv al acestei instituții. Am ajuns clipa în care fiecare om trebuie să se odihnească, trebuie să-și găsească un alt traseu, conform vârstei și puterii pe care o deține”,
Când a fost primul contact al dv. cu Poliția Locală?
„În 2006, pe 1 martie îmi aduc aminte, s-a înființat Poliția Comunitară la nivelul municipiului Botoșani, gardienii publici treceau în subordinea Primăriei de la Consiliul Județean. Și cu un număr de patru colegi, îmi aduc aminte, am făcut nucleul de constituire a Poliției Comunitare. Veneam din sistemul privat dar înainte de activitatea pe care am desfășurat-o în societatea privată am fost ofițer al MApN. Am avut deci funcție de conducere și m-am regăsit în anumite situații, m-am identificat cu legea Poliției Comunitare”.
Cum au fost aceste două decenii pentru dv. pentru că totuși nu este o instituție ușoară?
„Într-adevăr, nu este ușor. Să știți și provocările la un moment îți dau satisfacție pentru că trebuie să muncești, trebuie să îți dorești un anumit final în anumite domenii de activitate și am reușit cu un colectiv profesionist, pentru că am găsit oameni care au muncit cot la cot cu mine și echipa de conducere și cea de execuție au dăruit tot ce au putut. Și în colaborare și cooperare cu celelalte structuri, conducerea Primăriei, MAI, Poliția națională, Jandarmeria, să știți că împreună am reușit să ne formăm și să facem în așa fel încât să răspundem tuturor solicitărilor societății botoșănene”.
Sunteți fost cadru MApN, categorie profesională care devine pensionabilă mult mai repede decât toți ceilalți din câmpul muncii. Care a fost exact situația dv., când ați devenit exact pensionar MApN și cum ați continuat activitatea?
„Datorită legislației în anii 2000, intrarea României în NATO, unitatea operativă din Botoșani, brigada mecanizată existentă în 2005 a trebuit să se desființeze, acesta este cuvântul, s-a desființat pentru că așa spuneau normele NATO și statele care nu erau aliate NATO. Trebuia să respectăm anumite prevederi cu dispunerea trupelor față de graniță. La vârsta de 46 de ani eram declarat ofițer de rezervă, pensionar, ca să mergem pe ceea ce ați spus dv. și nu am acceptat ideea și m-am angajat la o firmă privată din Botoșani. După mult timp am găsit oportunitatea la Poliția Locală pe o funcție de execuție la nivelul compartimentului resurse umane.
Ca să fie totul complet, în 2009 am pus în situația de a alege între pensie și salar. Într-adevăr, pensia era de o valoare mult mai mare decât salariul pe care îl primeam de la Poliția Comunitară de atunci și am renunțat la pensia militară”.
Ați preferat să fiți activ...
„Da, am preferat să-mi desfășor activitatea în continuare, la nivelul Poliției Comunitare de atunci și am renunțat la pensia militară. Ulterior, legislația s-a modificat și mi-au fost date drepturile de pensie din MApN, bineînțeles nu la o formă recalculată pentru că legislația spunea că la împlinirea vârstei de 65 de ani voi beneficia de recalcularea activității desfășurată și în viața civilă și în MApN”.
Vârstă la care ați ajuns anul acesta...
„Da, anul acesta am vârsta de 65 de ani, 45 de ani de muncă și 56 de ani calculați cu vechime și cu sporurile pe care le-am avut în Ministerul Apărării Naționale. Nu știu dacă e mult, dacă e puțin, în schimb este o activitate cu trudă, cu foarte multă răspundere ți dacă au fost lucruri bune sau mai puțin bune, eu mi le însușesc, îmi dau seama că nimeni nu poate fi perfect. Și au existat și situații în care am avut derapaje, dar în scurt timp am revenit pe linia de plutire”.
Ați lucrat cu trei primari, nu? În toată activitatea dv., cum a fost să colaborați cu primari diferiți, de la partide diferite?
„Foarte multe persoane m-au întrebat cum am reușit cu dl Portariuc, cu dl Flutur, cu dl Cosmin Andrei. Cred că dacă îți faci datoria, ești serios și dedicat muncii pe care o prestezi, nu pot fi probleme. Iar ca să vin în sprijinul răspunsului pe care l-am dat, în toată această perioadă am avut numai calificative de Foarte Bine și cu punctaj maxim, dat și de dl primar Portariuc și de dl primar Flutur și de dl primar Cosmin Andrei. Au fost probabil și situații în care se mai întâmplă să nu fie totul perfect dar am căutat și în cel mai scurt timp am reușit să-mi fac și datoria, să îndeplinesc și cerințele care mi-au fost impuse”.
După un scurt moment de răgaz din punct de vedere profesional, vă mai gândiți să activați în câmpul muncii?
„Da, îmi doresc să am o continuitate în ceea ce privește o activitate să pot ajuta cumva, bineînțeles în mediul privat voi lucra, dar îmi doresc în continuare pentru că simt că pot. Și îmi doresc”.
Dacă ar fi să transmiteți un sfat succesorului dv. ce i-ați transmite?
„Să dea dovadă de multă seriozitate, să fie aproape de oameni și să aibă multă credință în Dumnezeu”.
