Mai multe articole introduse de Parlament în Legea administraţiei publice locale îi transformă pe primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene în adevăraţi stăpâni feudali ai banului public.
Concret, actele aprobate de aceştia fără notă de fundamentare sau aviz de legalitate vor produce efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare cei care vor răspunde vor fi exclusiv funcţionarii din subordine. Mai mult, aleşii s-au asigurat prin lege că nicio autoritate nu va putea ancheta necesitatea şi oportunitatea actelor emise. Legea a fost promulgată deja de preşedintele Klaus Iohannis, iar Opoziţia a ignorat efectele cu desăvârşire.
Modificarea de către Senat a Legii administraţiei publice locale va asigura o super imunitate primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene.
Articolul 1 din Legea 140/2017 publicată în Monitorul Oficial pe data de 20 iunie, prevede că „actele autorităţilor administraţiei publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor” (alineatul 5).
Altfel spus, primarii şi şefii de CJ-uri pot emite şi aproba orice act, pot aloca fonduri şi pot repartiza lucrări din bani publici fără să mai aibă nevoie de niciun fel de semnătură, notă de fundamentare, aviz tehnic sau de legalitate din partea aparatului de specialitate din primărie/CJ. Actele astfel emise produc efecte juridice imediate, iar cei care vor răspunde în cazul unor consecinţe de natură penală vor fi exclusiv funcţionarii din subordine, legea fiind contradictorie când vine vorba de răspundere. Potrivit modificărilor adoptate de senatori, aceştia pot fi constrânşi să avizeze actele emise de primari/şefi de CJ-uri sub ameninţarea răspunderii civile sau penale.
„(6) Refuzul funcţionarilor publici şi al personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean de a semna, respectiv de a contra-semna ori aviza actul administrativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate se fac în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii actului, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop. (7) Persoanele prevăzute la alin. (6) care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără acoperire susţinută de temeiuri juridice, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii”, se arată în paragrafele următoare.
S-au blindat în faţa Justiţiei
Parlamentarii au avut grijă să facă din legea ajustată un adevărat scut în faţa Justiţiei. Astfel, pe lângă modificările adoptate, există una care împiedică expres procurorii, Curtea de Conturi sau alte autorităţi publice să ancheteze eventualele nereguli sau fapte penale.
„Aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţin exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea notelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuţiile specifice” – se mai arată în alin. 3 al Legii pentru modificarea art. 128 din Legea administra-ţiei publice locale.
Actul normativ a trecut de Senat pe data de 15 mai şi a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis la o lună distanţă, fiind publicat în Moni-torul Oficial cu nr. 461 din data de 20 iunie 2017.
Care Opoziție? PNL și USR dorm în papuci
Proiectul de modificare a Legii administraţiei publice locale datează din legislatura trecută (2012-2016), fiind semnat de mai mulţi parlamentari PNL şi ALDE. Iniţial, actul normativ prevedea că semnătura primarului sau a şefului de CJ trebuie să dovedească faptul că s-a respectat circuitul documentelor și că există toate semnăturile aparatului de specialitate din instituţie. Senatul a modificat însă radical forma votată în Camera Deputaţilor.
Astfel, în Comisia juridică condusă la acea vreme de senatorul PSD Şerban Nicolae s-a decis ca actele emise de primari şi preşedinţii de CJ-uri să producă efecte juridice depline chiar şi fără note de fundamentare, semnături şi avize de legalitate.
Din Comisia juridică a Senatului fac parte cinci pesedişti (Şerban Nicolae, Robert Cazanciuc, Liviu Tit Brăiloiu, Adrian-Nicolae Diaconu şi Marian Pavel), trei liberali (Alina Gorghiu, Daniel Fenechiu şi Nicoleta Pauliuc) şi câte un senator de la USR (George-Edward Dircă), UDMR (Csaszar Karoly Zsolt) şi ALDE (Ionuţ Sibinescu). Pe data de 15 mai, legea a fost adoptată în plenul Senatului cu 97 de voturi „pentru” şi doar 8 „împotrivă”, nefiind atacată de Opoziţie la Curtea Constituţională. (Sursa: Jurnalul)
Viorel Iliuță: Miza viitorului Parlament este uriașă / Lupta nu s-a încheiat – VIDEO
Gabriela Erdic
Nov 27, 2024
O structură a statului solicită SUSPENDAREA TikTok-ului în România
Gabriela Erdic
Nov 27, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024