Părerile despre subiectele la probele de matematică şi istorie de la Bacalaureat 2018 au fost împărţite în rândul candidaţilor.
Peste 2.500 de elevi botoşăneni înscrişi la Bac 2018 au susţinut miercuri, 27 iunie, proba obligatorie a profilului. Părerile privind dificultatea subiectelor la matematică şi istorie au fost împărţite, în funcţie şi de nivelul de pregătire al fiecărui elev.
La instituţiile de învăţământ de elită din Botoşani, precum Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu“ sau Colegiul „Naţional A.T. Laurian”, elevii au ieşit cu zâmbetul pe buze de la examen, mai ales la proba de matematică.
”Cel mai uşor BAC. Trebuia doar să faci exerciţii şi să fii atent la oră. Eu vreau să dau la Academia de Poliţie şi m-am pregătit. A fost foarte uşor la mate”, spune George, un elev de la Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu”. Mihai, coleg de liceu cu George, spune că se aşteaptă la un 10.00 curat.
”Am făcut tot. Am scris 10 pagini, am făcut cam toate exerciţiile în două metode şi mă aştept la un 10.00”, spune Mihai. La polul opus, s-au aflat de exemplu elevii veniţi să dea examenul în centrul de la Liceul Elie Radu.
Majoritatea au ieşit îngrijoraţi.
„Subiectele au fost foarte grele. Nu ştiu dacă am făcut ceva acolo”, spune un tânăr.
Totodată, cei mai mulţi elevi spun că succesul la această probă a depins de felul în care a fost predată materia la clasă.
”Bacalaureatul nu este de speriat. Adică dacă înveţi în cei patru ani de studiu, dacă mai faci şi un pic de pregătire, nu prea ai de ce să-ţi faci griji. Chiar nu este un examen dificil. Contează foarte mult însă de felul în care se ocupă profesorul de elevi la clasă. Dacă sunt profesori care ne cer doar conspecte este clar că vor fi probleme la Bac şi că este nevoie de pregătire. Dacă în schimb profesorul se ocupă de elevi şi are grijă să înţeleagă încă din clasă materia, atunci chiar nu este nevoie de pregătire suplimentară.”, spune Cosmina, o elevă de la Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu”, după ce a susţinut proba la matematică.
De aceeaşi părere este şi un tânăr absolvent care a susţinut examenul tot la matematică, dar în centrul de examinare de la Colegiul Naţional ”A.T. Laurian”.
”A depins mult de felul cum predau profesorii. Dacă reuşeau să te facă să înţelegi materia şi exerciţiile, totul era ok. Evident, trebuia să lucrezi şi acasă pentru a consolida. Dar aceea înţelegere a exerciţiilor la clasă a fost vitală. Dacă reuşai acest lucru şi mai ales dacă profesorul avea grijă de acest lucru, nu mai trebuia pregătire”, spune elevul pentru ziarul Adevărul
O parte a candidaţilor la Bacalaureat, mai ales de la liceele de elită, după ce au absolvit 12 clase, nu au avut cuvinte de laudă la adresa sistemului de învăţământ românesc.
„Sistemul de învăţământ românesc este absolut oribil. Voi enumera doar două motive. În primul rând, mi se pare că am învăţat o groază de chestii care nu o să-mi trebuiască niciodată în viaţă. În schimb, altele care îmi vor fi de folos nu le-am învăţat deloc. În al doilea rând, mi se pare că sistemul de învăţământ este bazat pe reproducerea informaţiilor învăţate pe de rost şi nu pe gândire şi creativitate”, spune Mihai, un absolvent al Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu“.
Cosmina, o altă candidată la Bacalaureat 2018 din Botoşani, spune că ar fi preferat ca unii profesori să-şi facă treaba mai bine la catedră şi că şi-ar fi dorit să înveţe şi alte lucruri decât materiile necesare examenului de Bacalaureat.
”Aş fi preferat ca anumiţi profesori să se implice mult mai mult în treaba pe care au făcut-o şi poate să învăţ mult mai multe lucruri şi din alte domenii, la alte materii, precum filosofie, de exemplu. Mai ales în ultimul an, totul se axează doar pe materiile de la Bacalaureat”, spune Cosmina.
Majoritatea elevilor de la profilele reale ale liceelor de elită spun că vor să opta pentru domeniul IT.
”Am scris că totalitarismul a adus dezvoltare României” Un elev care a dat examenul în centrul de la Colegiul Naţional ”AT Laurian” îi lămurea pe colegi cum a rezolvat subiectul al treilea la istorie, mai precis cel despre totalitarism.
Acesta le spune colegilor că a prezentat totalitarismul românesc în culori pozitive şi că l-a descris pe Ceauşescu drept un făuritor de ţară.
”Am scris tot la totalitarism. Am scris că a adus dezvoltare României. Despre Ceauşescu am scris acolo că a dat de muncă la oameni, că le-a dat casă, au fost fabrici. Era bine”, povestea absolventul de clasa a XII a.
