La Botoșani, în ultimele două decenii au apărut zeci de bazine legumicole cu fermieri de la țară care produc legume ca pe vremea bunicilor. Mulți dintre aceștia și-au convins și copiii să nu mai plece în străinătate.
Mulți localnici din satele județului Botoșani preferă să nu mai plece în străinătate, ci să investească în solarii și cultivarea diferitelor tipuri de legume, mai ales roșii, ardei și vinete. Reprezentanții instituțiilor cu profil agricol spun că este o dezvoltare accelerată, stimulată și de intervențiile guvernamentale în agricultură dar și de investițiile localnicilor.
Costică Aniculăesei din localitate Hudum este unul dintre cei mai importanți legumicultori din zona Botoșaniului. Are peste un hectar de solarii în care cultivă multe soiuri de legume, dar mai ales roșii, castraveți, ardei și vinete. Le vinde la poartă sau la tarabă în piață. Reușește să întrețină două familii din ceea ce câștigă. Botoșăneanul mărturisește că a pornit la drum acum 18 ani, cu doar două solarii din lemn. Din dorința de a-și ține fiul acasă, să nu plece la muncă în străinătate.
Costică Aniculăesei, legumicultor din Botoșani
„Am început cu două solarii. Aveam pământul ăsta aici la Hudum și nu am vrut să-mi scap băiatul în străinătate. Am vrut să-l țin pe fiul meu acasă. Și i-am ridicat un solar, apoi pe al doilea. I-a plăcut și de atunci am tot făcut solarii. În fiecare an câte două. Acum reușim să ne întreținem două familii din munca noastră”
În situația sa mai sunt peste 105 de fermieri din tot județul, doar pe tomate, potrivit adevarul.ro.
Fermier din zona Flămânzi
”Aveam posibilitatea să plec în afară, dar s-a invit oportunitatea asta cu un solar. Am zis, ”hai să încercăm”. Cu soția ne-am apucat de treabă. Și a mers. Legumele proaspete erau la căutare și am tot evoluat”
Cristian Delibaș, director al Direcției Agricole Județene Botoșani
„În 2024, avem 105 producători de tomate înscriși în program. Avem 145 la usturoi și trei producători la cartofi. În fiecare an a fost o creștere pe această componentă a legumicultorilor.”
Autoritățile agricole spun că programele guvernamentale precum „tomate„ sau „legume„ au dat startul acestui avânt în rândul fermierilor.
Aceștia primesc, pe programul tomate, de exemplu, 3.000 de euro, în două tranșe.
Cristian Delibaș, director al Direcției Agricole Județene
”Ministerul Agriculturii sprijină această componentă a legumiculturii acordând legumicultorilor pentru programul tomate, în primă fază 1.500 de euro, urmând după valorificare și făcând dovada comercializării producției să venim cu încă 1.500 de euro.”
Mulți dintre cei care au reușit să pună pe picioare afacerea, au reinvestit profitul și s-au dezvoltat, ridicând solarii performante și aplicând tehnologii de ultimă generație, atât pentru îngrijirea culturilor, aprovizionarea cu apă dar și încălzirea pe timp de iarnă. Așa s-a ajuns la bazine legumicole deja consacrate.
Cristian Delibaș
„Bazinul Flămânzi, bazinul Dorobanți, Știubieni, Săveni sau aici lângă municipiul Botoșani avem legumicultori care s-au dezvoltat, au aplicat tehnologie de ultimă generație”
Legumicultorii botoșăneni spun însă că succesul vine datorită reinvestirii banilor câștigați dar și a unei munci susținute.
Florin Damian, din bazinul legumicol Dorobanți
„Aici am crescut. De mic copil am fost implicat în agricultură. De când m-am căsătorit am făcut o afacere de familie, am implicat chiar şi copiii. Suntem cinci membrii care lucrăm la legumele în câmp dar şi la cele la solar. Avem cartofi, roşii, pepeni, vinete, de toate. Suntem cinci membrii ai familiei care lucrăm în legumicultură. Din luna ianuarie şi până în luna decembrie, asta facem. Este o muncă colosală dar asta este moştenirea înaintaşilor noştri şi este pâinea noastră. Am moştenit de la părinţi pasiunea, care au fost agricultori din tată-n fiu”
Costică Aniculăesei
”Este muncă din ianuarie până în decembrie. Constantă, de dimineață până noaptea. Numai așa se poate face treabă în domeniul acesta.”
Legumicultorii botoșăneni își desfac produsele în piețele din județul Botoșani.
Liviu Cotruţă, producător din Botoșani
”La noi primează calitatea, nu cantitatea. Noi nu folosim îngrășăminte chimice, folosim gunoi de grajd, evităm intervenția chimică. Noi nu suntem producători de en-gros. Noi ne vindem marfa la tarabă, iar familiile noastre mănâncă și ele din marfa aceea. Deci nu ne otrăvim singuri.”
Unii ajung să le ducă și în alte județe. Sunt renumiți pentru gustul autentic, mai ales că utilizează metode bio.
