Împușcăturile au răsunat în mini-vacanța prilejuită de Ziua Națională a României într-o zi de sâmbătă. În zona lacului eminescian de la Ipotești au putut fi observați mai mulți bărbați cu puști de vânătoare în mâini. Turiștii din apropiere au ascultat nedumeriți, în acest timp, focurile de armă care s-au auzit în pădurea din comuna Mihai Eminescu.
Dincolo de deal a fost programată o partidă de vânătoare a Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AVPS) „Luceafărul”. Organizația este condusă de Cornel Zmău, care s-a aflat în grupul de vânători. În acea zi, au împușcat un iepure și doi mistreți.
Este o practică frecventă de care se vorbește puțin, mai degrabă în cercuri mici. Este adresată unei categorii restrânse de persoane. Vânătoarea nu este percepută ca un obicei la îndemâna oricui și pare genul de activitate preferată și practicată mai degrabă de persoanele avute.
Vânătoarea mai este privită din exterior și ca un act de cruzime la adresa animalelor.
În profunzime, însă, „a vâna” în fondurile din județul Botoșani cel puțin, înseamnă a elimina anumite specii care dăunează sau care prezintă probleme de sănătate. Sau, cel puțin, asta ne transmit vânătorii activi, în mod oficial.
.jpeg)
Potrivit legii, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) calculează cotele de vânătoare de pe fondurile existente în întreaga țară, în baza unor metodologii prin care numărul de indivizi împușcați dintr-o anumită specie să nu afecteze populația totală existentă.
Adică, la un anumit număr de mistreți, de exemplu, anual trebuie eliminată o parte.
Recolta anuală stabilită trebuie să asigure o rată de supraviețuire a animalelor și implicit capacitatea de refacere a respectivei specii.
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Luceafărul” are în jur de 60 -70 de membri din Botoșani și Suceava, însă numărul acestora este dinamic. Administrează două fonduri de vânătoare, în comunele Mihai Eminescu și Drăgușeni.
Fondul de vânătoare de la Mihai Eminescu are o suprafață de 11.000 de hectare din păduri și câmp prin Leorda, Bucecea, Vlădeni, Baisa și centura Botoșaniului până la linia ferată, inclusiv Cătămărăști Deal și localitatea Cervicești. Este format din 300 de hectare de păduri, iar diferența din câmp arabil.
Cornel Zmău este directorul asociației și ne explică ce specii se pot vâna pe fondurile de vânătoare pe care le gestionează „Luceafărul”:
„Noi avem doar mistreți, căprior, iepuri, fazani și mai avem păsări. Dar la păsări acum s-a închis din nou, e nebunie totală cu păsările astea, s-a dat un ordin de ministru și acum am văzut că s-a revocat. Dar nu avem noi aici pe fond la Mihai Eminescu lac de acumulare pe care să împușcăm, decât Siretul”.
*Asociația OTUS (un ONG) a obținut o decizie judecătoarească împotriva MMAP privitoare la suspendarea vânătorii pentru 25 de specii de păsări pentru sezonul 2021 – 2022.
.jpeg)
*Cornel Zmău, al doilea din partea stângă
Revenind la ultima vânătoare organizată în fondul de la Mihai Eminescu, Cornel Zmău susține că nu s-a atins cota impusă de MMAP, fiind împușcați doar un iepure și doi mistreți.
Însă, la momentul organizării unei vânători, mai ales dacă zona este cunoscută ca fiind una frecventată de public, se încearcă pe cât posibil ca focul să fie deschis în locuri cât mai izolate.
„La Lacul cu Nuferi vine foarte multă lume în vizită. Fiind o zi de sâmbătă, noi am ocolit și nu am atins zona lacului și zona Luceafărului, unde este construcția înaltă. Nu am ajuns acolo, am făcut undeva peste pădure, undeva sus în câmp am avut vânătoarea. Dar am parcat și noi acolo și am plecat dimineață la 8 tot din parcare. Nu am efectuat vânătoarea în zona lacului, doar deplasarea și întoarcerea la mașini s-a făcut pe aleea comună care duce spre lac”,
Cornel Zmău, director AVPS Luceafărul
.jpeg)
Vânătorii au și obligația asigurării hranei animalelor pe timpul iernii, astfel că în fondul de vânătoare de la Mihai Eminescu au fost amenajate locuri în care este disponibilă lucernă pentru căpriori și iepuri.
Animalelor le este asigurată și sarea care este necesară viețuirii lor, iar ca sursă de apă pentru adăpare sunt mai multe pâraie și izvoare în toate zonele fondului.
...Și în jur de 900 de vânători autorizați. Asta nu înseamnă totuși că sunt toți activi.
20 dintre fondurile de vânătoare sunt administrate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Botoșani iar opt de către Direcția Silvică.
Restul sunt în gestiunea altor asociații mai mici, active prin județ.
AJVPS este condusă de Cosmin Humelnicu și ne explică ce anume se vânează la Botoșani:
„Surplusul trebuie extras în primul rând pe pagube făcute la fermieri. Mistrețul distruge culturi. La noi pe județ mistrețul este singurul care distruge, nu avem urs. Dacă nu ții populația sub control și nu îi împuști, ai toată ziua reclamații despre pagube. Cam acesta este surplusul pe care îl extragem”.
(3).JPG)
*Cosmin Humelnicu
Acolo unde nu funcționează selecția naturală, intervine cea artificială. Pentru că în cursul firesc din fauna județului, aceasta pare să fie o etapă necesară pentru siguranța populației speciilor existente în județul Botoșani.
„Este selecția artificială, când scoți un exemplar cu un picior rupt, altul cu trofeu strâmb a cărui genă nu este bună, o capră bătrână care nu are iezi și care deja devine stearpă la o vârstă. Scoatem exact selecția: un ied strâmb, capra face trei iezi, un ied e cu zero șanse de supraviețuire în iarnă...”,
Cosmin Humelnicu, președinte AJVPS Botoșani
Evident, există o sumedenie de metode de monitorizare și evaluare a stării animalelor existente, iar vânătorii își cunosc fondurile de vânătoare ca-n palmă: unde iese animalul să mănânce, unde se adapă dar și ce fel de exemplare se regăsesc, de viitor, de selecție sau de trofeu.
La vânătorile organizate, prioritare sunt animalele bolnave.
Sezonul de vânătoare este permis în funcție de specie, la iepurele de câmp spre exemplu începe din 1 noiembrie și se termină pe 31 ianuarie, în timp ce la mistrețul mascul vânătoarea este permisă tot anul.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
