Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a explicat că decretul dat de președintele Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, este neconstituțional.
Potrivit constituționalistului, art 4 din OUG 1/99 spune că stare de urgență, trebuie să respecte articolul 53 din Constituție, iar art. 53, alin 1 din Constituție precizează clar că limitarea exercitării unor drepturi trebuia să fie făcută prin lege, nu prin decret al președintelui.
Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art. 3^2, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată.
Iată ce spune și Art. 53, alin 1 din Constituție:
(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Gheorghe Iancu susține că președintele trebuia să dea un decret de două rânduri și apoi Parlamentul trebuia să stabilească care sunt drepturile fundamentale care sunt restrânse în exercitare.
„Primul decret privind instituirea stării de urgență în România, dat de președintele Klaus Iohannis, este neconstituțional. Art 4 din OUG 1/99 spune că cele două stări, de asediu sau de urgență, trebuie să respecte articolul 53 din Constituție.
Art. 53, alin 1 din Constituție spune că limitarea exercitării unor drepturi trebuie să fie făcută prin lege, nu prin decret al președintelui. E cu totul altceva. Nu m-a întrebat nimeni de treaba asta până acum. Totul s-a făcut ilegal, trebuia să fie implicat Parlamentul. Trebuia să dea un decret de două rânduri și apoi Parlamentul trebuia să stabilească care sunt drepturile fundamentale care sunt restrânse în exercitare, nu președintele. Asta se numește dictatură. Mă tot întreb ce consilieri poate să aibă președintele la Cotroceni.Efectele decretului nu au nicio noimă. În conținut nu avea voie să cuprindă cele 8 drepturi fundamentale care sunt restrâns în exercitare. Asa se făcea doar prin lege. Constituția spune spune clar.
Președintele trebuia să declare starea de urgență prin decret și apoi Parlamentul stabilea care sunt drepturile care sunt drepturile care se restrâng în exercitare. Așa se face. Nu este prevăzut nicăieri dacă se atacă și unde se atacă acest decret. De aceea exercitarea unor drepturi trebuie făcută prin lege, pentru că acea lege se poate ataca la Curtea Contituțională. Acest decret nu se poate ataca nicăieri. Eu mă aștept să iască scandal. Dacă iese scandal atunci nu mai poți face nimic și președintele trebuie să își dea demisia. A ținut în casă o lună de zile oameni care trebuia să meargă pe afară”,
a declarat constituționalistul Gheorghe Iancu.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută, după întâlnirea cu premierul şi cu mai mulţi miniştri, că va fi necesară prelungirea stării de urgenţă cu încă o lună, iar decretul va fi emis la începutul acestei săptămâni.
„Sunt lucruri care se mişcă, însă, trâgând linie, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă. Am solicitat Guvernului să vină cu propuneri. La începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă cu încă o lună de zile. Acest lucru este necesar pentru a ţine epidemia sub control”,
a afirmat Iohannis.
În 16 martie, preşedintele Klaus Iohannis a emis un prim decret privind instituirea stării de urgenţă pentru 30 de zile, această perioadă urmând să se încheie marţi.
Conform Legii privind decretarea stării de urgenţă şi a stării de asediu, în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de urgenţă, preşedintele solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, scrie psnews.
În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
