Redăm mai jos, integral, un comunicat sosit pe adresa redacției.

Biserica din Eşanca, locaş de referinţă pe harta mănăstirilor

Biserica cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ şi „Sfântul Serafim de Sarov“ a Mănăstirii „SfântaTreime“ – Eşanca îşi are începuturile pe 20 iulie 1998, când, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a pus piatra de temelie a acestui locaş de închinare. Lucrările de construire, realizate după planurile Institutului de proiectare IPROCHIM Iaşi, prinbunăvoinţa prof. univ. dr. Dumitru Rădăuceanu, directorul institutului, la aceavreme, au început la scurt timp de la sfinţireal oculuişi au fostcoordonate, pe rând, de părinţii DumitruAvârvări (1998-2000), Vlad Drob (2001-2007) şi Claudiu Chebac (2008-2009). Din anul 2004, întrucât lucrările trenau din lipsă de fonduri, protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, fiu al acestor meleaguri, s-a implicat şi a atras după sine şi ucenici de-ai sfinţiei sale în această lucrare. Regretatul Paul von Saanen, medic român stabilit în Elveţia, a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai lucrărilor de construire a bisericii. Ca arhitectură, biserica reia planurile şi formele arhitecturale ale ctitoriilor ştefaniene şi cuprinde altar, naos, pronaos şi două pridvoare: unul închis şi altu ldeschis, care a fost adăugat din motive practice. Deasupra pridvorului închis se află cafasul.Pridvorul închis adăposteşte un baldachin pe care stă racla cu o părtică din moaştele Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, odor nepreţuit care îmbogăţeşte zestrea duhovnicească a mănăstirii. Biserica de la Eşanca va primi duminică, 19 iulie 2015, veşmântulsfinţirii prin prezenţa unui sobor ales de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Casa monahală "Sfânta Lucia", ctitoria armonioasă de la Eşanca

Încă de începuturi, la Mănăstirea Eşanca a fost necesară ridicarea unei clădiri care să deservească nevoile noii obşti. Astfel, în anul 2008 au început lucrările de construcţie, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi s-au finalizat în anul 2013. Casa monahală "Sfânta Lucia" cuprinde parter şi etaj. La parter se află trapeza, bucătăria şi dependinţele necesare, iar la etaj se află chiliile, atelierele de veşminte şi haine preoţeşti şi atelierul de broderie. Poziţionarea ei în cadrul incintei este echilibrată şi armonioasă ca volumetrie şi firească în ceea ce priveşte funcţionalitatea. Casa a fost ctitorită de protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, în amintirea strămutării la cele veşnice a mamei sale Lucica Grigoraş. Acoperişul casei, specific moldovenesc, a fost executat de meşteri nemţeni, conduşi de maistrul Sebastian Răchieru. Învelitoarea bisericii, din tablă de zinc, dispusă în foi dese şi înguste, a fost realizată de echipa maistrului tinichigiu Viorel Lica din Târgu Neamţ.

Ansamblul de la Eşanca, oaza din ţinutul Darabanilor

Biserica şi Casa "Sfânta Lucia" de la Mănăstirea "SfântaTreime" – Eşanca sunt completate armonios de Arhondaricul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul”. Lucrările de construcţie ale acestuia au început în anul 2013, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi sunt în plină desfăşurare. Clădirea, cu un cerdac perimetral, cuprinde demisol, parter şi etaj.
Arhondaricul se vrea a fi o ofrandă adusă Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul de obştea acesteimănăstiri şi de toţ ictitorii ei.Acestei clădirii se adaugă clopotniţa, care asigură şi intrarea în incinta mănăstirii. A fostconstruită între anii 2009-2013, după planurile arhitectului Bogdan Negoiţă, şi este dispusă pe două paliere, cu două anexe pe laterale. Agheasmatarul cu hramul „IzvorulTămăduirii”, amplasat în parteasud-estică a incintei, a fost construit în perioada 2010-2013, distingându-se atât prin spaţialitatea interiorului, cât şi prin zvelteţea sa.
"Întreaga incintă a mănăstirii, cu edificii frumos amplasate, formează o armonie care încântă privirea. Dragostea de frumos şi rugăciunea au transformat un loco arecare într-o oază unde pământul se întâlneşte cu cerul şi omul cu Dumnezeu. Întregul complex monahal de tip ştefanian, cu toate edificiile sale care se disting prin caracterul lor unitar, s-a realizat prin multă muncă făcută cu dragoste, cu rugăciune, darşi cu mari sacrificii materiale, care încorporează donaţii băneşti oferite de oameni care au dorit să-şi înveşnicească numele şi sufletul", a spus stavrofora Petronia Ilaş, stareţa aşezării monahale.

Formarea obştii Mănăstirii Eşanca

Biserica Mănăstirii Eşanca din judeţul Botoşani a fost rânduită pentru a fi locaş de închinăciune parohial. Transformarea în mănăstire de călugăriţe s-a realizat prin Decizia Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, nr.716/2009, din ziua de 17 octombrie 2009. Două luni maitârziu, în ziua de 14 decembrie a anului 2009, în postul de stareţă a Mănăstirii „SfântaTreime“ - Eşanca a fostnumită monahia Petronia Ilaş de la MănăstireaAgapia. Stareţa a fost instalată de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, la hramul mănăstirii, în ziua de 2 ianuarie 2010.
„La început, prezenţa mănăstirii în zonă a fost privită cu o oarecare tulburare şi ostilitate. Ştiut este faptul că perioadele de restrişte, de interdicţii din timpul regimului comunist au estompat, au diminuat manifestarea plenară a vieţii monahale (isihastice), însă nu au reuşit să o anihileze. De-a lungul existenţei lor multiseculare sau efemere, determinată de cauze dintre cele mai felurite, mănăstirile şi schiturile noastre au avut şi continuă să aibă o importanţă deosebită în răspândirea unei intense religiozităţi în viaţa cotidiană pe arii geografice extinse“, a amintit protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Obştea de la Eşanca, alături de mulţimea credincioşilor, va avea parte duminică, 19 iulie 2015, de un moment deosebit, prilejuit de sfinţirea bisericii aşezării monahale de către un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.