Mihai Munteanu s-a născut pe 20 noiembrie 1930, în satul Slobozia, județul Botoșani, și s-a stins din viață pe 19 mai 2009.
A absolvit școala primară din satul natal, continuându-și studiile la Școala Normală „Al. Vlahuță” din Șendriceni, Dorohoi, apoi la Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Și-a dedicat întreaga viață carierei didactice, fiind învățător, profesor de limba și literatura română, director de școală. A condus Cenaclul literar „Ion Istrati” din comuna Cordăreni.
A debutat cu versuri în revista „Tânărul scriitor” (1953), publicându-și ulterior poemele în diverse periodice: „Albina”;„Clopotul”;„Convorbiri literare”;„Iașul literar”;„Luceafărul”;„România literară” ș.a.
S-a stins din viață pe 19 mai 2009, în Cordăreni.
Prima carte de poezie al lui Mihai Munteanu – Cerul în aripi – a apărut în 1969, la Editura pentru Literatură din București. A mai publicat volumele de versuri: Izvoare albastre (Editura Litera, București, 1980); Centrifuga ideilor (Editura Quadrat, Botoșani, 1997); Apoteoze montane (Editura Axa, Botoșani, 1999); Tipare de vânt (Editura Quadrat, Botoșani, 2001); Rada Triumfului (Editura Axa, Botoșani, 2003); Poezii (antologie; Editura Quadrat, Botoșani, 2002); Balade (Editura Quadrat, Botoșani, 2007); Sonete (Editura Quadrat, Botoșani, 2009).
A scris și câteva cărți pentru copii: Lumea basmului (Editura Junimea, Iași, 1989); Jurnalul unui elev visător (Editura Quadrat, Botoșani, 1998); Pălăria de paie (Editura Quadrat, Botoșani, 2004).
Mihai Munteanu este autorul câtorva volume de proză (Manuscrisele de la Șendriceni, 2000; Clipe de viață, 2008) și memorialistică (Sub aura Poeziei, 2002; Lumina de la Șendriceni, 2004; Repere sentimentale: Cordăreni, Ibăneasa, Holm, 2006), toate apărute la Editura Quadrat din Botoșani.
Fie că practică versul liber, fie că repune în valoare formulele prozodice tradiționale, Mihai Munteanu rămâne fidel marilorteme ale poeziei dintotdeauna – trecerea, iubirea, arta, natura –, pe care le abordează uneori nostalgic-meditativ, alteori ludico-ironic. Uimitoare prin simplitatea trăirii, păstrând echilibrul între metaforizare și tranzitivitate, poezia sa are adesea caracter aforistic, formulând laconic, dar percutant adevăruri existențiale. Imaginile se nasc atât din raportarea la realitatea imediată, cât și din referirea la faptul de cultură, rezultând o poezie „nici ostentativă, nici ultimativă”, o poezie a contemplării cuminți.
Statuia albă
Uimit, m-am uitat în
Oglinda lacului.
Doamne, ce mult
M-au nins florile!
Tot sunt alb.
Unde-i pământul,
Unde sunt eu?
Dar am sărit de
Pe soclu strigând:
– Hei, oameni buni,
Încă nu-mi aduceți
Coroana de plastic!
Povestea turnului
A fost odată un turn
Şi în el o domniţă.
Dar el mergea înainte,
Nu ştia că îmbătrâneşte
Gândindu-se la ce a spus
Sau la ce ar fi vurt
Să spună domniţa.
În turn era rece –
Soare palid de toamnă
Şi câteva plante
Al căror miros
Amintea pergamentul.
Mergea înainte, ascuns
De coiful părului ei,
Delirând încă:
– A fost odată un turn
Şi în el o domniţă
Care…
Mesager al frunzelor
Vinoşi tu, mesager al frunzelor!
Risipa e alocată curent
Zilelor şinopţilor.
La modul acesta,
Orice problemă se termină
Cu strigătul de izbândă.
Soare vioriu,
Taifun dezlănţuit pe păduri,
Tobe vuind.
Urechea nu mai percepe sunetul.
Puteţi fi încredinţaţi
Că alţii duc
Mai departe lumina.
Monolog
Acceptă și liniștea aceasta
Enormă. Bondarii sunt prea
Departe încă, nicio lunetă
Nu-i zărește, niciun microfon
Nu le percepe bâzâitul, nimeni
Nu le bănuiește apropierea.
Culcă-te, rege Lear! Domnul
Shakespeare are probleme mai
Importante. E pauza actoricească.
Țigara a prăjit degetul bont
Al manechinului. Buburuzele
Au explodat de șapte ori.
Noapte bună, Ofelia! Nu te
Lăsa moale în fața ispitei!
Tatăl tău a fost un om cumsecade.
La ultima serată, premiul l-a
Primit Mona Lisa, agrementa și
Stăruitoarea în delicii.
Busola arată încă Nordul. Până
Aici au venit caii vântului
Cu coamele albe și lungi. Aici
Ne oprim. Ultimul act îl joacă
Pentru voi, al vostru pentru
Totdeauna – POETUL.
*GALERIA CU POEȚI este un proiect inițiat de Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii ”Mihai Eminescu”, în colaborare cu ziarul Botoșăneanul.ro
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
