Circulă acum pe reţelele de socializare tot felul de prostii. Poate printre ele şi lucruri serioase, demne de luat în seamă. Dar care or fi alea? Toate seamănă între ele.
Făcătorii de fake news-uri sunt la fel de abili ca falsificatorii de tablouri. Ăştia din urmă măcar ştiau pentru ce o fac şi cît primesc pentru treaba lor. Dar primii, făcătorii, o armată întreagă, la care se adaugă cei care distribuie mai departe falsurile, milioane şi milioane, ce cîştigă, pentru ce o fac? Oare de dragul de a se distra pe seama – pe seama cui? – altora sau pur şi simplu dintr-o satisfacţie pe care nici lor nu şi-o pot explica? Sunt un fel de sado-masochişti, care, pînă la urmă, vor ajunge să nu-i mai ia nimeni în seamă, ca pe ciobanul care îşi tot păcălea vecinii că vin lupii să-i mănînce oile. Ştim ce-a păţit. Aşa vor păţi şi ei, dar pe cine mai interesează o astfel de finalitate? Ei nu cîştigă nimic, noi pierdem timpul cu ei.
Chestiunea este că acum este vorba de o pandemie, care, apocaliptică sau nu, provocată de mîna omului sau ivită ca oricare altă infecţie generalizată din senin, este dovedită de fapte incontestabile, de vieţi disperate şi morţi care se adună de la o zi la alta. Cine poate controla un astfel de flagel? Cine urmăreşte impactul unei astfel de situaţii? Cine este conştient de ceea ce a ajuns să fie omenirea, o masă de manevră, gata oricînd să stea conservată în butoaie cu slănină, dacă aşa va suna ordinul, pentru a mai prinde încă o perioadă de viaţă normală?
Dacă literatura ar specula acest moment, ar fi ca atunci cînd scriitorii proletcultişti din editurile stahanoviste ale bolşevismului victorios ieşeau ca ciupercile după ploaie cu produse gata infectate. Un model de transformare a basmului popular în literatură de propagandă sovietică se poate vedea în recentul roman – tradus la noi – al lui Guzel Iahina, Copiii de pe Volga, unde profesorul de acolo, un cetăţean al Republicii Germanilor de pe Volga, ajuns în situaţia de a hrăni un copil, rămas orfan de mamă la naştere, ivit pe lume în urma unui viol, pentru a face rost de lapte, îi duce noului potentat al locului cîte o poveste pe zi, ruptă din basmele germanilor, pe care acesta o transformă în literatură proletcultă pentru ziarul care urma să fie citit de populaţia care trebuia educată în spiritul sovietelor. Astfel o valoare tradiţională se transformă în virusul foarte contagios al ciumei roşii, care ştim cîte victime a făcut peste tot în lume.
Aşa şi cu acest virus, numit în tot felul, dar cu denumirea ce va rămîne la fel ca aceea a bolşevismului, Covid-19, o ciumă de neoprit, iscată dintr-o altă ţară comunistă, lumea se va obişnui şi va spera într-o eradicare a lui.
Dar cum ciuma roşie nu a dispărut cu totul din sîngele omenirii, lăsînd încă monstruozităţi de felul celei de la Phenian, aşa şi cu această nouă formă perfidă de ciumă, aproape de neînvins, abia la începutul ei, germinată în ciudăţeniile experimental-gastronomice ale celor din Wuhan (sau din alte creuzete ale naturii?), lumea se va obişnui şi-şi va accepta victimile ei, pe care şi le va evoca sau nu peste ani.
Cine va sta să numere victimele Covid-ului, aşa cum unii istorici adevăraţi au stat şi au numărat victimele ciumei roşii?
Orice gest acum de a pune o întrebare sau a te mişca din front înseamnă o nelegiuire şi poţi fi amendat sau închis pe cîţiva ani.
Oare nu s-ar fi putut găsi o altă cale de educare a lumii decât cea coercitivă? Întreb şi eu? Cred că s-ar fi putut găsi.
Dar dacă nu pot fi opriţi din asaltul lor cei care ne invadează cu fake news-uri în orice secundă, cred că nici o soluţie mai bună de a face lumea să înţeleagă de ce e bine să te fereşti de acest virus, cum îl poţi anihila nu se va găsi.
Frica şi ameninţarea sunt armele pe care le luăm din Biblie. Dar acolo sunt doar pilde, extrase dintr-o istorie îndepărtată şi sintetizată, pentru a educa pe toţi în acelaşi fel. Însă chestiunea impusă de cutumele istoriei a făcut ca unii, puţini, să educe, să ameninţe, să pedepsească, iar alţii, mulţimea, să se lase educaţi, înfricoșați se vor învăţa minte, pentru că aşa vor cei care vor să educe, să oropsească, să semene frica în orice moment.
Din toate istoriile lumii, ajunse pînă la noi, doar 1 la sută este adevăr, iar restul mistificare, minciună, deşertăciune.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
