Mihai Eminescu a avut trei mătuşi, din partea mamei, care au fost măicuţe la Mănăstirea Agafton din Botoşani. Poetul mergea  des să o viziteze pe măicuţa Fevronia Iuraşcu, de care era foarte apropiat.

„Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului Judeţiul Botoşanii, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872“ întocmită de către protoierul C. Lăzărescu Iconom le prezintă pe cele 158 de măicuţe care vieţuiau la Mănăstirea Agaton, de la vârstă şi locul naşterii şi până la fizionomie.   

 „Numele monahiilor ne trimit la familiile lor de provenienţă, vechi familii botoşănene cu blazon, cu contribuţii în viaţa locurilor de aici şi a ţării, cu numeroase legături de rudenie. (...) Nu în ultimul rând le stă alături familia Iuraşcu, din care se trage Raluca Eminovici, mama lui Mihai Eminescu. Din familia Iuraşcu se trag Olimbiada, Fevronia şi Sofia, pe care le menţionează Condica Mănăstirii Agafton din 1872“, arată  istoricul Ionel Bejenaru în lucrarea „Trei mătuşi Iuraşcu ale lui Mihai Eminescu, în condica Mănăstirii Agafton din 1872“ .  

Cum erau descrise mătuşile lui Eminescu   
 

Istoricul botoşănean face o descriere a celor trei mătuşi, aşa cum este făcută în documentul menţionat:

„Pe Olimbiada Iuraşcu o întâlnim menţionată în Condică astfel: fără îndatorire; născută la Dumbrăveni, judeţul Botoşani; 45 de ani; călugăriţă la Mănăstirea Agafton-Botoşani, în anul 1840; cu părul capului sur, cu ochi căprui, cu nasul mijlociu, cu nasul şi gura mari, cu faţa smeadă, având un semn de fript la piciorul drept; pe Fevronia Iuraşcu o întâlnim menţionată în condică astfel: fără îndatorire; născută la Corni - judeţul Botoşani; 60 de ani; călugărită la Agafton-Botoşani, în 1828; cu părul alb, cu ochi căprui, cu nasul mijlociu, cu gura mare, cu faţa albineaţă, fără a avea un semn deosebit; pe Sofia Iuraşcu: fără îndatorire, născută în Ruşii Balş-Bucovina Mare; 49 de ani; călugărită la Agafton-Botoşani, în 1840; cu părul alb, cu ochi căprui, cu nasul gros, cu gura mare, cu faţa smeadă şi cu negel pe obrazul drept“.        

Gala Galaction menţionează întâlnirile pe care Eminescu le avea cu maica Fevronia atunci când era copil:

„Eminescu, copil de patru, de zece, de paisprezece ani ... - a venit, de nenumărate ori, întâi cu părinţii şi, apoi, singur sau întovărăşit de fraţi şi de prieteni, ca să vadă pe maica Fevronia şi să cerceteze mănăstirea din codri. Eminescu a coborât din Botoşani  pe aceste cărări care descurcă poienile înflorite, vâlcelele mascate cu trandafiri sălbatici şi umbra stejarilor bătrâni, şi s-a urcat la schitul cenuşiu şi plin de pace. La Mănăstirea Agafton a cunoscut Eminescu întâia oară cenobitismul creştin şi pravilele lui şi toată trista lui frumuseţe“.  (Sursa: Adevărul)