Haos sau fraudă de proporţii? 37.000 de botoşăneni făcuţi cu drept de vot „din pix”

Cu un picior în campania electorală şi la distanţă de o lună şi zece zile până la alegerile care se vor derula în data de 10 iunie, la Botoşani nu se cunoaşte încă numărul persoanelor cu drept de vot. Cele două instituţii abilitate şi care teoretic ar trebui să ofere informaţii apropiate de realitate se contrazic în date, iar imaginea reieşită este una apropiată haosului. Toate acestea duc cu gândul la favorizarea unei fraude electorale de proporţii.

De la BEJ rezultă că avem doar 35.000 de botoşăneni sub 18 ani
Pe data de 16 aprilie 2012, Biroul Electoral de Circumscripţie (BEJ) a făcut publică adresa 3 privitoare la persoanele cu drept de vot în care se arată că numărul alegătorilor aşteptaţi la urne pentru alegerile locale este de nici mai mult, nici mai puţin de 365.594 de botoşăneni. Acesta este comunicat în urma consultării Biroului Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Botoşani (BJABDEP). La un calcul simplu, numărul total de alegători este unul uriaş în condiţiile în care rezultatele recensământului derulat nu mai departe de toamna anului trecut arată că populaţia judeţului este de 398.938 de persoane. Ceea ce înseamnă că, teoretic, persoanele sub 18 ani au scăzut la 33.344, însă la nivel judeţean numai elevii se ridică undeva la 60.000, nefiind luaţi în calcul copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani şi care nu frecventează o unitate educaţională.
Însă numai beneficiarii de lapte şi corn sunt peste 53.000
De altfel, conform datelor deţinute de Consiliul Judeţean (CJ) dar şi de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ), la nivelul judeţului sunt înregistraţi peste 53.000 de beneficiari ai Programului Naţional „Lapte şi Corn”.„Din ultimele date centralizate la nivelul Consiliului Judeţean privitor la numărul de beneficiari pe Programul Corn şi Lapte, la semestrul 1 - 2012, avem un număr de 53.238 de beneficiari, respectiv elevi care primesc cornul şi laptele”, a declarat Cătălina Lupaşcu, vicepreşedinte CJ. În această categorie sunt incluşi elevii care frecventează cursurile şcolare I – VIII. La aceştia se adaugă 3.257 de preşcolari şi 17.147 de liceeni. Ceea ce înseamnă că numărul copiilor care frecventează cursuri de învăţământ se ridică la 73.642, la nivelul întregului judeţ, adică mai mult decât dublu faţă de ceea ce rezultă din situaţia făcută publică de BEJ. 
Recensământul nu-i luat în calcul la alegeri
Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS), în urma recensământului a fost înregistrat numărul populaţiei stabile. Cu toate acestea, calculul persoanelor cu drept de vot este făcut în urma evidenţei de la data de 1 ianuarie 2011 când, la Botoşani persoanele peste 18 ani erau în număr de 349.626. Ceea ce ar însemna că doar într-un an de zile, acest număr a crescut la aproape 366.000 conform adresei publicată de BEJ. O explicaţie ar fi faptul că din populaţia stabilă este scăzută cea legală, adică cei plecaţi în alte judeţe. „La recensământ s-a înregistrat populaţia stabilă şi în acelaşi timp pentru calculul numărului de consilieri locali s-a folosit tot populaţia stabilă de la 1 iunie 2011. Populaţia legală este cea cu domiciliul în localitate, probabil la asta s-au referit, s-au luat pe străzi, la Evidenţa Populaţiei, conform domiciliului, conform adresei înscrisă în buletin. Populaţia de 18 ani şi peste la 1 ianuarie 2011 este de 349.626. Aici mai sunt şi studenţii, deci populaţia legală care este un pic mai mare şi care cuprinde şi studenţii”, a explicat Ovidiu Mihalache, director executiv interimar DJS, care a mai menţionat că „noi nu avem nici un interes să ascundem date”.  El a mai menţionat că nu este exclus ca rezultatele recensământului să nu reflecte şi realitatea din teren. „Populaţia stabilă după recensământ este de 398.938 date provizorii, o să difere, noi acum le prelucrăm şi vor mai fi modificări, pentru că astea sunt date scrise în centralizatoare şi în centralizatoare s-a mai greşit”, a mai spus Ovidiu Mihalache.
„Nu m-au lămurit, că la un moment dat am vrut şi eu să lămuresc chestia asta”
De cealaltă parte, reprezentanţii Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor susţin că propria bază de date este axată pe comunicările făcute de Oficiul de Stare Civilă privitoare la naşterile şi decesele înregistrate la nivel de judeţ, iar discrepanţele cu Direcţia de Statistică persistă de mai mulţi ani. „Diferă metoda de lucru, din ce am înţeles deşi nu m-au lămurit, că la un moment dat am vrut şi eu să lămuresc chestia asta şi mi-au spus că au mai mulţi indicatori statistici. Deci ei vorbesc la un moment dat de populaţia legală, indicatori care se apropie mai mult de ce avem noi, dar astea sunt datele pe care le avem noi, deci Evidenţa Populaţiei lucrează pe bază de documente, chiar dacă este un pic mai veche”, a explicat Radu Bratosin (foto dreapta), şeful Biroul de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor. Şeful acestei structuri a mai explicat că, o serie de motive pentru care ar exista aceste diferenţe ar fi şi migraţia naturală în alte judeţe sau în străinătate sau decesul persoanelor pe teritoriul altor ţări, încă domiciliate în judeţ şi care au rămas nerepatriate, nefiind comunicat decesul de către familie. „Dar să vă spun de ce a ieşit la statistică aşa? Nu ştiu. Nu lucrez cu ei. Noi, când o persoană se naşte primim o comunicare, în momentul în care o persoană moare, iarăşi primim o comunicare de la Starea Civilă, ei ne furnizează intrările şi ieşirile, teoretic ar trebui să avem tot ce înseamnă populaţie. Se poate întâmpla foarte bine ca o persoană să se mute în alt judeţ şi să stea bine merci acolo”, a mai adăugat Radu Bratosin. Acesta a adăugat că lucrează în sistem din 1992 şi e atunci există asemenea diferenţe.
Diferenţe uriaşe venite din... UE
În opinia conducerii BEJ diferenţa uriaşă dintre situaţiile privind numărul alegătorilor şi-ar găsi explicaţia în… Uniunea Europeană. „Eu evidenţa o am de la Biroul de Administrare a Bazelor de Date, deci d-lor mi-au transmis această situaţie la nivelul judeţului. Acum poate nu corespund datele, aici în numărul total de alegători sunt incluşi şi cei de pe listele complementare, care sunt cetăţenii Uniunii Europene, poate de asta există diferenţa”, a declarat Mihaela Ungureanu (foto stânga), preşedinte BEJ. Implicat în organizarea alegerilor prefectul susţine că BJABDEP i-a furnizat datele şi că s-a comunicat numărul de alegători, inclusiv cei care împlinesc 18 ani în data alegerilor şi care au dreptul să voteze, „de asta iese numărul care este”. „Noi am ridicat problema primului ministru, asta este, când se tipăreşte se face o risipă. Datele care se iau în calcul sunt cele furnizate de cei care dau listele electorale. Noi am avut o discuţie, împreună cu colegii mei şi le-am dispus întocmirea unui plan de măsuri să le ceară primăriilor şi Evidenţei Populaţiei, am cerut un plan de măsuri că ieşea o diferenţă de 46.000 de oameni între posesorii de carduri de identitate şi listele electorale”, a afirmat prefectul Cristian Roman.
"Asta e vrăjeală"
Sintetizând, la recensământ a reieşit că avem aproape 400.000 de persoane, iar BEJ a comunicat că în judeţ trăiesc 365.000 de oameni cu drept de vot. Ar rezulta că avem numai 35.000 de botoşăneni cu vârsta sub 18 ani, pe când datele de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) arată că sunt, de fapt, peste 72.000. Cu alte cuvinte, la o primă vedere rezultă o diferenţă de 37.000 de persoane în plus care au fost trecute cu drept de vot. „Sunt foarte mulţi care au fost luaţi în evidenţă dar care sunt plecaţi. Ei i-au luat şi pe aceştia în evidenţă dar de fapt şi de drept, merge şi pe varianta de interpretare, el poate să se întoarcă, el când s-a făcut recensământul era în Italia la muncă, dar poate să se întoarcă şi fie prezent sau poate veni expres pentru asta, dar asta e vrăjeală”, a afirmat Vasile Chiru, reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia. Acesta este de părere că discrepanţele uriaşe referitoare la persoanele cu drept de vot pot produce consecinţe la scrutinul din 10 iunie. „Ceea ce nu ne dorim se va interpreta ca fraudă electorală, adică avem mai multe persoane în realitate, scriptic decât faptic şi vor vota şi alea scriptic”, a mai spus Vasile Chiru. Luarea în calcul a unui număr mai mare de alegători măreşte în primul rând cheltuielile cu alegerile. Potrivit legii Prefectura trebuit să tipărească buletinele de vot în funcţie de numărul persoanelor cu drept de vot. Asta înseamnă circa 37.000 de buletine înmulţite de patru ori (pentru preşedintele Consiliului Judeţean, consilierii judeţeni, primar şi consilierii locali). 
Gabriela ERDIC

CITEŞTE ŞI:
 Tragedie demografică : 60.000 de botoşăneni "pierduţi" în 10 ani - Rezultate recensământ
 Mandatele a doi parlamentari de Botoşani în pericol