Cum pot deveni produsele tradiţionale româneşti un brand de ţară la export?
Brânzeturile, mezelurile, dulciurile, produsele de panificaţie şi dulceţurile tradiţionale româneşti sunt deocamdată la mare căutare în rândul românilor aflaţi în ţară, al celor plecaţi în afara ţării şi tânjesc după gustul copilăriei, dar şi al turiştilor străini care vor să încerce gastronomia locală.
Produsele tradiţionale româneşti din industria alimentară sunt recunoscute şi foarte căutate deocamdată doar pe plan intern, scrie zf.ro, însă treptat brânzeturile, dulciurile sau mezelurile locale ar putea să fie mult mai căutate de străini după exemplul parmezanului italienesc, al jamonului spaniol sau al brânzei franţuzeşti Camembert.
Însă, cum pot deveni produsele tradiţionale româneşti un brand de ţară la export?
„Eu cred că produsele tradiţionale româneşti pot deveni un brand de ţară prin dezvoltarea culturii gastronomice locale. Gustul tezaurizează perfect istoria produselor şi tocmai de aceea trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra turismului gastronomic care este punctul de pornire în poziţionarea şi evident evoluţia, brandurilor de produse tradiţionale româneşti“, a precizat pentru Ziarul Financiar Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS).
Carmen Gavrilescu spune că un rol important în dezvoltarea unui brand comun o au chiar asociaţiile de producători, atât în faţa societăţii, cât şi a consumatorilor, dar şi în faţa autorităţilor atunci când e vorba de înregistrarea şi protecţia sistemelor de calitate.
Conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), sunt înregistrate peste 770 de produse tradiţionale româneşti din categorii precum dulciuri, brânzeturi, produse de panificaţie, preparate din peşte sau mezeluri. Produsele trebuie să fie alimentare, fabricate pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, sunt realizate după o reţetă tradiţională. Totodată, produsele care vor să primească această „stampilă“ trebuie să aibă un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.
De exemplu, producătorii au înregistrat produse precum Urdă Viofanny (Botoşani), Pâinea lui Cuza (Vrancea), Telemea de capră transilvăneană din Moiad (Sălaj), Poale-n brâu de Tocileni (Botoşani), Zacuscă bănăţană din vinete (Caraş-Severin) sau plăcintă întinsă de Turnu (Arad).
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
Redacția Botoșăneanul
Nov 26, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 26, 2024
„Rățușca cea urâtă" din nou pe scena Teatrului „Vasilache"
Redacția Botoșăneanul
Nov 26, 2024
Studenți de la Suceava, în vizită la Penitenciarul Botoșani
Redacția Botoșăneanul
Nov 26, 2024
Doina Federovici: Împreună ducem tradițiile populare mai departe
Redacția Botoșăneanul
Nov 26, 2024