În ce condiții armata poate redeveni obligatorie. De ce șansele sunt aproape zero? Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea nr. 395/2005, începând cu 1 ianuarie 2007. Această suspendare, ridicată numai la război.
Conform Legii 446/2006, însă, la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
Nu sunt luați în Armată cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical stabilit potrivit reglementărilor în vigoare și personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani, conform newsweek.ro.
“La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrat sau mobilizat constituie vechime în serviciu sau stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale”, se arată în lege.
În mediul online s-au intensificat, în ultima perioadă, dezinformările referitoare la aşa-zise „pregătiri” făcute în mod netransparent de Ministerul Apărării Naţionale pentru recrutarea tinerilor între 18 şi 35 de ani sau mobilizarea rezerviştilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina.
“Răspândirea unor dezinformări și manipulări de tipul celor prezentate mai sus nu are legătură cu apărarea intereselor naționale ale României sau cu protejarea suveranității naționale. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept… acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale. Astfel de dezinformări și manipulări, prin care este atacat cel mai puternic instrument de garantare a acestora, constituie încercări de subminare a suveranității și securității naționale”, a transmis MApN.
