Clarificarea vine după ce ICCJ a fost întrebată dacă o persoană ce își încredințează mașina cuiva care a consumat alcool va răspunde penal indiferent de gradul de alcoolemie sau doar dacă acesta trece peste limita menționată mai sus.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că cei care își încredințează mașinile, pentru a fi conduse pe drumurile publice, unor persoane care au consumat alcool vor răspunde penal doar dacă cele din urmă au un anumit grad de alcoolemie în sânge, respectiv peste 0,80 g/l de alcool pur în sânge.
ICCJ a stabilit, luni, în cadrul Deciziei nr. 14/2020 (decizie pronunțată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept), că, pentru a răspunde pentru fapta de încredințare a unui vehicul - pentru a fi condus pe drumurile publice - unei persoane care a consumat alcool, deținătorul mașinii trebuie să fi știut că acea persoană a consumat alcool. Mai mult, persoana căreia i-a fost încredințat vehiculului trebuie să fi avut „o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge”, a reținut ICCJ.
Cu alte cuvinte, deținătorul unei mașini care îi încredințează mașina unei persoane despre care nu a știut că a consumat alcool nu va răspunde penal. Mai mult, chiar dacă deținătorul a știut că persoana căreia i-a fost încredințată mașina a consumat alcool, primul nu vă răspunde penal, dacă cea din urmă nu a avut nivelul minim de alcoolemie de mai sus.
Codul penal stabilește că este infracțiune fapta unei persoane „care încredințează un vehicul [...] pentru conducerea pe drumurile publice unei [alte] persoane despre care știe că se află [...] sub influența alcoolului [...]”.
Textul de lege nu precizează, după cum se vede, că ar exista un nivel minim al gradului de alcoolemie pe care persoana căreia i-a fost dată mașina, pentru a fi condusă pe drumurile publice, trebuie să îl aibă. După cum reiese și din actul de sesizare al ICCJ, din partea instanței care judeca litigiul ce a stat la baza întrebării adresate Înalte Curți, formularea textului putea duce la diferite concluzii, în funcție de argumentele aduse pentru o concluzie sau alta.
Pe de o parte, un argument în vederea interpretării care a fost dată și de Înalta Curte era că o altă faptă, adică cea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului (discutăm, deci, nu de o încredințare, ci de o conducere de către deținătorul mașinii) prevede nivelul minim de alcoolemie de peste 0,80g/l, pentru a atrage incidența legii penale. În acest context, nu ar fi justificat un regim mai aspru în privința încredințării, spre deosebire de fapta prevăzută anterior, unde nivelul minim de alcoolemie este necesar, arată Avocatnet.ro.
Pe de altă parte, există argumente de ordin textual și chiar sistemic ce ar sugera o interpretare contrară. De exemplu, fix excluderea din textul de lege ce sancționează încredințarea mașinii unei persoane despre care autorul știe că a consumat alcool a gradului minim de alcoolemie este o dovadă că acel grad minim nu se aplică și în acest caz.
Până la publicare deciziei ICCJ în Monitorul Oficial, însă, nu există claritate cu privire la motivele concrete pentru care Înalta Curte a decis în felul în care a făcut-o.
Atenție! Decizia ICCJ devine obligatorie doar de la momentul publicării în Monitorul Oficial.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
