Peste 20.000 de bugetari vor avea salarii mai mici, ca urmare a trecerii contribuţiei de la angajator la angajat, dar şi ca urmare a aplicării noii legi a salarizării. Este anunţul făcut luni de către preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.
„Fiecare angajat pierde, în condițiile în care se află la limita de sus a grilei salariale „, a declarat liderul sindicatului funcționarilor publici, Sebastian Oprescu.
Acesta i-a enumerat pe cei mai afectați angajați: de la Ministerul de Externe, Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor.
„În funcție de procentele pe care le vor pierde, aș putea să identific Ministerul de Externe ca și cap de listă, în sensul că aceștia pierd foarte mult la salariu prin aplicarea legii salarizării și prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Funcționarii publici din conducere, cu toate că se referă și la șeful de birou, șef serviciu, director, director general și așa mai departe, aceștia pierd undeva la 37-38% la sută”, a spus Sebastian Oprescu.
El a mai spus că acum analizează situația fiecărui ordonator principal de credite.
„Aici avem cele mai mari probleme, la nivel administrației publice centrale, nu la cea locală – unde se aplică un alt principiu de acordare a salariului. Iar un lucru nelalocul lui, în condițiile în care funcționăm după aceeași lege a funcționarilor publici”, a mai spus liderul de sindicat.
Sindicalistul a explicat că scăderile de salarii vin „de la limitarea prin grila de salarizare a creșterii salariale”.
„În momentul în care noi nu creștem cu 25% salariile din cauza faptului că această grilă pune un prag superior, automat acei 22,5% ce reprezintă contribuții se iau din netul de astăzi, luându-se din netul de astăzi, acești colegi pierd la salariu. Nici pe departe o creștere salarială. Sau nici măcar o creștere substanțială, așa cum au anunțat în decursul timpului partidele de la guvernare”, a punctat Oprescu, potrivit Alba24
Liderul de sindicat a mai spus că, în condițiile în care a crescut salariul minim pe economie, la ministere precum Tineretului și Sportului sau al Culturii, munca necalificată este adusă la același nivel de plată cu munca calificată.
„O altă problemă ce izvorăște din legea salarizării. Nu mai contează experiență, nu mai contează vechimea, că lucrezi într-un minister sau altul, ci prin faptul că lucrezi într-un minister sau altul poți pierde sau câștiga după bunul plac al celui care a hotărât salarizarea”, a precizat el.
Salariile nete ale angajaţilor vor scădea în mai multe domenii de activitate, respectiv în sectorul de Sănătate, în Cultură, în Poliţie şi în Justiţie, potrivit liderilor de sindicat.
Preşedintele federaţiei sindicale SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat, luni, că veniturile vor scădea în spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli infecţioase.
„Salariile vor creşte în sănătate doar la medici, dar nici medicilor nu le vor creşte salariile atât cât a fost estimat. Ştiţi că ieşise doamna ministru Vasilescu (ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, n.r.) în primăvară şi vorbea despre triplarea salariilor. De faptul că nu a crescut atât de mult salariul, nimeni nu a fost surprins. În sănătate însă sunt cazuri unde se diminuează salariul şi pot să vă dau câteva exemple: în patologie vor fi scăderi salariale, la spitalele mono-profil, mă refer aici la psihiatrie, TBC şi infecţioase, unde existau sporuri mari, inclusiv pentru personalul TESA, acum vor avea diminuări drastice, de 40%, cum spunea şi domnul Oprescu (preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, n.r.). Mai sunt cazuri în asistenţa socială, unde un şef de centru câştigă cât un muncitor necalificat, iar muncitorul necalificat a putut să îşi negocieze, pe baza salariului din iulie a anului trecut, direct cu primăria, la salariul de referinţă al viceprimarului”, a spus Huşanu.
Şi poliţiştii din zona operativă, aproximativ 8.000, se vor confrunta cu o scădere a salariilor nete de până la 400 de lei, potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă.
„Începe nebunia, începe plata facturii, pentru că tot spuneam din 2017 că va veni factura şi atunci o să se vadă cine greşeşte, eu sau doamna Vasilescu (ministrul Muncii, n.r.), că am avut contre fantastice pe această lege. Eu am spus să vină luna februarie 2018, unde acolo, clar, nu mai avem ce să discutăm, pentru că unul din noi va plăti factura minciunii şi se pare că o plătesc ei acum. În poliţie avem 8.000 de poliţişti, din zona operativă, cu funcţie de execuţie, ale căror salarii vor fi diminuate cu sume de până la 400 de lei. Transferul de contribuţii creează majorări fabuloase de 1,8% la aproape 70% din efectivele MAI, pentru că suntem pe zona salariului de bază. Nivelul de trai va scădea cu 5-10%”, a spus Coarnă.
În acest context, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat luni, că sunt peste 2 milioane de salariaţi pentru care nu s-au întocmit acte adiţionale la contractele de muncă, astfel că salariile brute nu au fost majorate, iar pentru mulţi dintre aceştia există riscul unei scăderi a venitului net.
Întrebat ce categorii salariale vor fi afectate de aceste scăderi, Costin a răspuns că vor fi afectaţi cei din sectoarele Cultură, Tineret şi Sport, precum şi din Justiţie, mai exact grefierii.
De la 1 ianuarie, este în vigoare Ordonanţa care prevede transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
Parlamentarii au primit, în luna februarie, indemnizaţii majorate cu aproximativ 10%, ca urmare a creşterii salariului minim la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018. În timp ce mii de români se gândesc la greve și proteste când au văzut fluturașii de salariu, demnitarii se gândesc la concedii și cadouri scumpe. Salariile lor s-au mărit cu până la 10%.
Fluturașul unui parlamentar prezentat la emisiunea "Casa Poporului" arată un câștig net de 10.226 lei pe luna februarie, față de valoarea de 9.143 lei de luna trecută.
Majorarea este de aproximativ 1.000 de lei, respectiv aproape 10%.
Parlamentarii, ca şi celelalte funcţii de demnitate, au o indemnizaţie care se calculează înmulţindu-se coeficientul 9, stabilit în Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, cu salariul minim, astfel încât orice majorare a salariului mediu echivalează cu o creştere a indemnizaţiei.
