Asociaţia de dezvoltare Euronest s-a judecat timp de doi ani cu Camera de Conturi degeaba. Procesul va fi reluat de la zero la Tribunalul Botoşani.
În 2020, Camera de Conturi a verificat modul în care fusese achiziţionat spitalul mobil de la Leţcani de către ADI Euronest cu banii Consiliului Judeţean. Fuseseră identificate nereguli în derularea licitaţiei, iar inspectorii aplicaseră o amendă de 60.000 lei şi stabiliseră un prejudiciu cert de 64,9 milioane lei. Conform raportului de control, caietul de sarcini nu ar fi cuprins caracteristicile tehnice necesare pentru a prezenta exact cerinţele CJ, ceea ce ar fi permis o evaluare subiectivă.
De asemenea, evaluarea ofertelor ar fi fost făcută defectuos, unele oferte fiind respinse pentru neconformităţi pe care le avea însă şi oferta câştigătoare. S-ar fi făcut plăţi parţiale fără respectarea clauzei contractuale de bază, respectiv punerea în funcţiune a spitalului. Inspectorii au reproşat şi faptul că atribuţiile fiecărui membru al comisiei de evaluare a ofertelor nu au fost stabilite detaliat, astfel încât devenea imposibilă eventuala tragere la răspundere a cuiva.
Potrivit Ziarul de Iași, soarta dosarului a fost decisă de o greşeală făcută de magistraţii Tribunalului ieşean. ADI Euronest chemase în judecată Camera de Conturi Iaşi, instituţie care controlase modul de achiziţie a spitalului.
Tribunalul însă, făcuse referire în dispozitivul sentinţei sale la Curtea de Conturi a României, cu sediul în Bucureşti, instituţie care nu fusese parte în proces şi nici nu fusese citată.
Or, în martie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilise că „atunci când există contradicţie între considerente şi dispozitiv, situaţia este echivalentă unei nemotivări a hotărârii judecătoreşti”. Era un motiv suficient pentru casarea sentinţei.
Argumentul prezentat de Euronest a fost acceptat de magistraţii Curţii de Apel Suceava. Ei au remarcat însă că neclaritatea sentinţei pronunţate de Tribunal se datorează şi asociaţiei.
„Reclamanta a stabilit cu claritate obiectul litigiului, indicând actele administrative pretins vătămătoare, însă în privinţa stabilirii cadrului procesual subiectiv nu a oferit suficiente elemente, în sensul în care nu a indicat persoanele (în sens larg) cu care înţelege să se judece”, au reţinut magistraţii. Nici judecătorii Tribunalului nu insistaseră pentru a clarifica cine cu cine se judecă, considerând practic Camera de Conturi ca sinonimă cu Curtea de Conturi.
„Încheierile de şedinţă întocmite precum şi dispozitivul sentinţei evidenţiază ambiguitatea primei instanţe care a lăsat nelămurită situaţia pârâţilor oscilând între Curtea de Conturi a României şi/sau Camera de Conturi Iaşi. Lipsa de stăruinţă a primei instanţe în lămurirea cadrului procesual subiectiv afectează dreptul părţilor la un proces echitabil”, au concluzionat magistraţii Curţii de Apel Suceava.
Ei au dispus casarea sentinţei pronunţate de Tribunalul ieşean şi trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Botoşani.
