Oficialităţile Botoşaniului au avansat deja un număr al angajaţilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASCP) pe care vor să îi trimită acasă. Se doreşte renunţarea la cel puţin 200 de oameni, iar ideea unei disponibilizări este susţinută atît de conducerea Consiliului Judeţean, instituţie căreia DGASPC i se subordonează, cît şi de cea a Primăriei Botoşani, care totuşi nu finanţează sistemul.
„Nu cred că este o situaţie normală ca cel mai mare angajator al judeţului să fie DGASPC. Cred că în faţă ar trebui să funcţioneze companii care să provină din zona privată şi care să producă mărfuri şi servicii”, a declarat
Mihai Ţîbuleac, preseşedintele CJ.
DGASPC are în jur de 1.200 de angajaţi, ceea ce înseamnă că s-ar renunţa la aproape 20% din personal. Unitatea are în grijă 1.922 de copii şi 337 de adulţi, iar cheltuielile salariale lunare se ridică la 2,6 milioane lei.
„Fondul lunar de salarii este cît bugetul propriu al municipiului cu care asigur funcţionarea Botoşaniului pe un an de zile. Cred că am spus tot cu asta”, a afirmat
primarul Botoşaniului Cătălin Flutur.
Sindicaliştii se împotrivesc anunţatei concedieri. Marius Oroşanu, preşedintele „Impact”, a spus că disponibilizări nu se pot face de la 1 ianuarie, cum ar dori conducerea CJ şi că acestea, paradoxal, ar duce la majorarea cheltuielilor de personal întrucît s-ar plăti la cei rămaşi mai multe ore suplimentare, iar la cei plecaţi salarii compensatorii.
DGASPC are în jur de 1.200 de angajaţi, ceea ce înseamnă că s-ar renunţa la aproape 20% din personal. Unitatea are în grijă 1.922 de copii şi 337 de adulţi, iar cheltuielile salariale lunare se ridică la 2,6 milioane lei. „Fondul lunar de salarii este cît bugetul propriu al municipiului cu care asigur funcţionarea Botoşaniului pe un an de zile. Cred că am spus tot cu asta”, a afirmat primarul Botoşaniului Cătălin Flutur.
Sindicaliştii se împotrivesc anunţatei concedieri. Marius Oroşanu, preşedintele „Impact”, a spus că disponibilizări nu se pot face de la 1 ianuarie, cum ar dori conducerea CJ şi că acestea, paradoxal, ar duce la majorarea cheltuielilor de personal întrucît s-ar plăti la cei rămaşi mai multe ore suplimentare, iar la cei plecaţi salarii compensatorii.
