În vremuri în care campaniile pentru o alimentație sănătoasă ne invadează și într-un context în care conviețuim într-un județ cu profil preponderent agricol, consumăm fructe și legume din import, iar producția din Botoșani se strică pe câmpuri.
Gestul unui producător din Suceava care și-a aruncat merele pentru că nu avea cui și cum să le vândă a inflamat spiritele pe rețelele de socializare. Unii comentau empatic, alții acuzator la adresa producătorilor autohtoni.
Nu doar la Suceava se întâmplă astfel de lucruri. Și la Botoșani.
Din livada de la Cucorăni care-i aparține lui Dumitru Zmău, fostul șef al Poliției Rutiere, în prezent pensionar, recent au fost aruncate 25 de tone de mere, din producția de anul trecut. Dumitru Zmău deține 14 hectare de livadă cu diverse sortimente de pomi fructiferi, printre care și merele cu care a rămas în depozit și a fost nevoit să le arunce pe câmp: „Unde să le duc? Nu am avut ce face cu ele și le-am aruncat. Și nu e primul an când le arunc”.
În hipermarketuri, magazine sau piețe sunt preferate fructele aduse din alte țări, cele românești fiind lăsate la o voie dureroasă a întâmplării. Statul, prin instituțiile de profil, nu are gândite măsuri care să corespundă cu oferta din domeniu. Și anul trecut Botoșăneanul a tras un semnal de alarmă cu privire la tonele de fructe din Botoșani care se strică fără a exista o piață de desfacere, însă nu s-a schimbat ceva:
Dumitru Zmău spune că a primit doar un telefon de la reprezentanți ai Direcției Agricole Botoșani și sprijinul s-a oprit acolo.
”Ați fi putut foarte bine să uniți acești producători de mere în cooperative, dar nu ați făcut niciodată nimic absolut. Nimeni, în viața mea nu m-a convocat: uite, dle, eu ca Direcție Agricolă care coordonez activitatea...”,
Dumitru Zmău, mesaj pentru Direcția Agricolă
Așa se face că a rămas cu mare parte din producția de mere de anul trecut în depozit. Și oricât s-a străduit nu a reușit să vândă.
Nici gratis nu a vrut nimeni să ia merele de Cucorăni.
„A venit primăvara, am încercat să le dau la țuică, au venit câțiva care au cumpărat câteva tone la 15 bani, la 30 de bani, la 25 de bani... când am scris că le dau degeaba, atunci chiar nu a mai venit nimeni, credeau că e scris la oha, așa. Trebuia să le scot din depozit și nu aveam cu cine, gândiți-vă: produ-le, strânge-le, bagă-le în depozit și scoate-le din depozit. Cel mai greu mi-a fost să le scot și să le arunc, că nu mai erau oameni. Toți ăștia de prin sate erau plecați la treabă și m-am chinuit cu roaba”,
Dumitru Zmău, deținător de livadă
Cele 25 de tone de mere vor putrezi pe câmp imediat, fiind biodegradabile, mai ales că nu conțin chimicale: „Noi nu tratăm merele astea ca să ucidem oamenii și merele astea sunt vai mama lor, sunt ca ouăle de bibilici. Nu a fost apă, nu am avut irigații, apa în iaz a scăzut...”.
Dumitru Zmău susține că s-a gândit inclusiv să scoată livada definitiv, însă și asta implică anumite costuri, astfel că se vede blocat într-o „afacere” în care merge mai mult în pierdere. Pentru că întreținerea unei livezi presupune o serie de cheltuieli, mai ales cu stropitul pomilor ca să nu contacteze boli specifice. O astfel de procedură ajunge la aproximativ 2.000 de lei, fiind efectuate 12 stropiri într-un an. Deși standardele presupun un număr total de 37 de tratamente pe an.
Livada de la Cucorăni nu este singura care merge în pierdere.
În aceeași situație se regăsește și inginerul Ioan Huțanu, care deține 14 hectare cu pomi fructiferi, în comuna Curtești.
„Problemele pe care le are Dumitru Zmău le avem toți producătorii de fructe. Se aduc în continuare mere din Polonia, de oriunde din altă parte în afară de mere românești. Până acum doi, trei ani vindeam 250 - 300 de tone de măr de aici, de la platforma de la Curtești. Anul trecut abia, abia am vândut vreo 40 de tone. Măr de consum vorbim, că noi facem cantități mari de marfă”,
ing. Ioan Huțanu, deținător de livadă
În piețele din municipiul Botoșani samsarii vând fructe de proveniență locală în mod aparent, dar care în realitate sunt aduse din alte țări.
Fără să existe vreun control asupra acestor produse sau vreo unitate a statului care să corecteze aceste derapaje comerciale:
„Dacă mergeți prin piață vedeți «prune de Curtești», «mere de Curtești» care sunt de fapt din Polonia. «Cireșe de Curtești», tot de prin Grecia. Cine să ia măsuri? Noi avem țară? Avem Guvern, avem guvernanți? Noi avem deputați, avem parlamentari? Noi avem o gașcă de bandiți și de hoți care nu fac nimic pentru țara asta și pentru patria asta și pentru producătorul român. Ei dau bine la televizor și se laudă cu realizările lor”,
ing. Ioan Huțanu, deținător de livadă
Ioan Huțanu a scos cireșii din livadă și a plantat în loc prun, o specie care nu este extrem de sensibilă. Și-a folosit fondurile proprii și nu surse europene, fără a avea certitudinea că își va putea recupera banii investiți, mai ales având în vedere seceta excesivă de anul acesta care afectează întreg sectorul agricol.
